La trei zile după ce o avalanşă a surprins un grup de elevi ai unui institut local de alpinism, şansele de a-i gasi în viaţă pe ultimii trei dispăruţi s-au diminuat vineri, bilanţul ajungând la 26 de morţi, iar căutările au fost suspendate din cauza vremii nefavorabile, relatează AFP.

„Am găsit până acum 26 de cadavre, 24 de elevi şi doi instructori”, a anunţat institutul local de alpinism – Nehru Institute of Mountaineering – din care făcea parte grupul surprins de avalanşă. Căutările urmează să fie reluate sâmbătă, în funcţie de vreme.

Sunil Lalwani, unul dintre cei 32 de supravieţuitori, a salutat calmul de care au dat dovadă instructorii grupului care, potrivit lui, au salvat multe vieţi.

„Eram la 50 sau 100 de metri de vârf, cu instructorii noştri în faţă, când deodată o avalanşă ne-a lovit şi a luat pe toată lumea”, a declarat Lalwani pentru cotidianul Hindustan Times, scrie agerpres.ro.

„S-a întâmplat în câteva secunde şi am fost aruncaţi într-o crevasă. Am reuşit cumva să respirăm (…) Datorită lor (instructorilor) suntem în viaţă astăzi”, a spus el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ei au fost, marţi, victimele unei avalanşe în apropierea vârfului muntelui Draupadi ka Danda-II, la o altitudine de 4.880 de metri în statul Uttarakhand, din nordul Indiei.

Poliţia, autorităţile în caz de catastrofe şi armata aerului indiană au fost mobilizate pentru a ajuta la căutări şi au salvat până acum 32 de persoane.

Un post de aterizare pentru elicoptere a fost instalat în apropierea locului avalanşei, la aproape 4.900 m altitudine, unde a fost efectuată o aterizare de probă cu succes joi dimineaţa, a anunţat poliţia de frontieră indo-tibetană.

#avalanșă #Himalaya #munti

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.