Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

„Avem pensionari, mulți care oricând pot pleca!” Șase secții de medicină legală din țară riscă să se închidă

17 Iun. 2023, 12:05
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
17 Iun. 2023, 12:05 // Actualitate //  Realitatea.md

În ultimii ani, din cauza lipsei personalului a fost sistată activitatea a zece subdiviziuni teritoriale de medicină legală. În aceeași situație se află alte șase secții, cele din raioanele Râșcani, Edineț, Drochia, Fălești, Nisporeni și Hâncești. Potrivit celor din domeniu, medicina legală este mai puțin atractivă întâi de toate din cauza salariilor mici. Un medic începător are un salariu brut de 7 mii de lei. De asemenea, medicii spun că sunt nevoiți să activeze în condiții proaste, scrie Radio Europa Liberă.

20% din personalul medical din domeniul medicinii legale sunt pensionari și pot pleca de la o zi la alta. Directorul Centrului de Medicină Legală, Vasile Șarpe, spune că situația în care s-au pomenit mai multe subdiviziuni de medicină legală din țară s-a creat de-a lungul anilor, iar principalul motiv este îmbătrânirea personalului medical.

„Se întâmplă că un expert se duce la pensie și altul decedează și în acest fel se agravează situația. În Chișinău, în unele secții avem personal suficient, în altele nu. Mai mult în teritoriu este nevoie. Anul trecut am deschis la Ungheni o secție, dar am închis altele la Călărași și Criuleni. Avem pensionari, mulți care oricând pot pleca”, a declarat Vasile Șarpe.

În acest fel calitatea expertizelor medicale are de suferit, mai spune directorul CML, care precizează că domeniul nu este unul atractiv pentru absolvenți.

În ultimii ani a fost sistată activitatea subdiviziunilor teritoriale din Briceni, Ocnița, Dondușeni, Șoldănești, Sângerei, Căușeni, Basarabeasca, Ceadâr-Lunga, Taraclia și Vulcănești din cauza lipsei personalului medical.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În aceeași situație se află alte șase subdiviziuni.

„Există riscul să fie închise, pentru că în ele lucrează pensionari. Ei acum se îmbolnăvesc, acum spun că nu mai vor sau nu mai pot. La Sângerei s-a pensionat pentru că a zis că nu mai poate munci sau în Fălești s-a pensionat pentru că nu reușea să facă față muncii. Sunt multe motive. Este o muncă destul de solicitantă”, adaugă Vasile Șarpe.

Centrul de Medicină Legală are 47 de angajați de vârstă pensionară, dintre care nouă medici. Instituția are nevoie de experți judiciari, medici rezidenți, asistenți medicali, felceri, infirmieri și alt personal. Acum 4 medici rezidenți lucrează la Centrul de Medicină Legală, după ce unul a picat examenele anul trecut, precizează Europa Liberă.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.