Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Avem „șansa unică” să ne apropiem de UE, datorită României. Chirilă: Ajutorul nu este condiționat de ambiții politice

07 Dec. 2021, 11:49
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
07 Dec. 2021, 11:49 // Politica //  Realitatea.md

Partidele din România, indiferent dacă sunt la guvernare sau în opoziție, își doresc să ajute Republica Moldova să avanseze pe calea reformelor. O spune ambasadorul agreat al Republicii Moldova în România, Victor Chirilă. Potrivit diplomatului, acum Republica Moldova are șansa apropierii de Uniunea Europeană grație ajutorului de la București, în condițiile în care există unitate de viziune între autoritățile celor două state. Și alte declarații pe acest subiect au fost făcute, potrivit IPN, în cadrul emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, ediția din seara de luni, 6 decembrie curent.

Ambasadorul agreat al Republicii Moldova în România, Victor Chirilă, spune că prin prezența unei guvernări stabile, proeuropene la Chișinău, Republica Moldova are șansa unică de a se apropia de Uniunea Europeană, iar România rămâne cel mai important avocat al Chișinăului la Bruxelles.

„De această dată avem o majoritate proeuropeană și proromânească la Chișinău, foarte stabilă, care știe ce-și dorește, are viziune, voință și este deschisă către un dialog diversificat cu România. Același lucru l-am sesizat și la București. Am sesizat o deschidere fără precedent în relația cu Republica Moldova. Toate forțele politice, fie că se află la guvernare sau opoziție, doresc să ne ajute să avansăm pe calea integrării europene, prin realizarea unor proiecte concrete economice, de infrastructură, proiecte culturale. Există unitate de viziune și acest lucru îmi va facilita munca la București”.

Ambasadorul spune că prioritatea mandatului său este să pună în aplicare prevederile Foii de Parcurs privind cooperarea moldo-română, semnată la 23 noiembrie, la București. Documentul prevede agrearea unui nou Acord privind asistența financiară nerambursabilă destinată Republicii Moldova, proiecte de infrastructură, printre care, construcția podului rutier Ungheni (România) – Ungheni (Republica Moldova), consolidarea podului rutier Galați-Giurgiulești, reabilitarea podului feroviar Galați-Giurgiulești, dar și cooperare în domeniul securității energetice.

„România dorește să ne ajute să ne integrăm cât mai rapid în Uniunea Europeană, să avansăm pe calea reformelor, să avansăm în construirea unui stat de drept funcțional. Dorește să ne ajute să creăm un spațiu economic comun cu România și, implicit, cu Uniunea Europeană, pentru că înțelege că astfel poate contribui la stabilitatea politică, economică a Republicii Moldova, la prosperitatea cetățenilor. Este un mare noroc că avem un stat aliat cum este România, care nu condiționează ajutorul de ambiții politice. Prioritățile mandatului meu sunt trasate foarte clar în Foaia de Parcurs care a fost semnată la București. Este important să dinamizăm procesele birocratice, ca acele proiecte stabilite în Foaia de Parcurs să prindă contur cât mai curând posibil”.

Victor Chirilă a fost votat de către Guvern în funcția de ambasador al Republicii Moldova la București, la 3 noiembrie curent. Își va începe oficial mandatul din data prezentării scrisorilor de acreditare Președintelui României. Victor Chirilă a exercitat anterior funcția de director executiv al Asociației pentru Politică Externă.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 19:20
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 19:20 // Slider //  Valentina Buza

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.