Secretarul general al Naţiunilor Unite, António Guterres, cere prioritate pentru o strategie globală care să se ocupe de două ameninţări – inteligenţa artificială şi criza climatică. Într-un discurs ținut la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveţia, Guterres a avertizat că dezvoltarea rapidă a inteligenţei artificiale ar putea duce la „consecinţe nedorite grave”.

„Această criză este rezultatul direct al unui paradox cu care se confruntă lumea noastră. În faţa unei serii de ameninţări existenţiale, reprezentate de haosul climatic fulgerător şi dezvoltarea fulgerătoare a inteligenţei artificiale fără bariere, părem neputincioşi să acţionăm împreună”, a declarat António Guterres.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Susţinătorii inteligenţei artificiale spun că tehnologia poate fi valorificată în beneficiul umanităţii în mai multe moduri, inclusiv prin diagnosticarea rapidă a pacienţilor, contribuind la modelarea schimbărilor climatice şi combaterea atacurilor cibernetice, scrie protv.ro.

CEO-ul Microsoft, Satya Nadella, a declarat că este nevoie de o coordonare globală în ceea ce priveşte inteligenţa artificială şi de un acord asupra unui set de standarde şi limite adecvate pentru tehnologie.

„Fiecare interacţiune nouă a AI generativă creşte riscul unor consecinţe grave neintenţionate. Tehnologia are un potenţial enorm de dezvoltare durabilă, dar aşa cum tocmai ne-a avertizat Fondul Monetar Internaţional, este foarte probabil că va agrava inegalitatea în lume”, a spus Guterres.

FMI a declarat într-un raport publicat duminică 14 ianuarie curent, că aproape 40% din locurile de muncă din întreaga lume ar putea fi afectate de creşterea AI. De asemenea, a avertizat că impactul potenţial al tehnologiei pe piaţa mondială a forţei de muncă este probabil să agraveze inegalitatea generală în majoritatea cazurilor.

#avertisment #Chat GTP #ONU

Lotul național de orientare sportivă al Republicii Moldova a obținut trei clasări pe podium la Campionatul Sud-Est European de Orientare, desfășurat în stațiunea montană Zlatibor din Serbia.

Echipa feminină de tineret, formată din Anna Donici, Daria Guțul și Anna Crotova, a cucerit medaliile de argint în proba de ștafetă.

O performanță similară a fost înregistrată de echipa masculină de seniori, alcătuită din Ivan Ișciuc, Ivan Fomiciov și Anatoli Fomiciov, care s-a clasat pe locul al doilea în aceeași probă.

Totodată, Ivan Fomiciov a obținut locul II în proba pe distanță medie, la categoria seniori masculin, aducând astfel Republicii Moldova a treia clasare pe podium.

Alți doi sportivi moldoveni au încheiat proba pe distanță medie pe locul VI. Alexand Golicov s-a clasat pe această poziție la categoria juniori masculin, iar Olesea Cecan la seniori feminin.

Competiția s-a desfășurat într-o zonă montană, la o altitudine de aproximativ 1.200 de metri, și a reunit 170 de sportivi din Bulgaria, România, Turcia, Republica Moldova, Croația, Serbia, Bosnia și Herțegovina și Macedonia de Nord.