Topirea gheții în Antarctica ar putea declanșa o serie de erupții vulcanice sub uriașa calotă glaciară care acoperă continentul, creând un ciclu vicios lent dar foarte periculos, avertizează oamenii de știință, scrie Digi24.ro.

Un nou studiu arată că topirea gheții din Antarctica, facilitată de criza climatică, ar putea crește activitatea vulcanică. În Antarctica se află peste 100 de vulcani, iar mulți dintre ei sunt ascunși sub calota glaciară, în special de-a lungul coastei de vest a continentului.

Cu toate că o parte din vulcani au vârful deasupra gheții, mulți alții rămân acoperiți cu totul de gheață, ceea ce îi face greu de detectat și studiat. Cercetătorii au rulat 4.000 de simulări pe calculator pentru a examina felul în care topirea treptată a gheții afectează camerele magmatice îngropate sub calota glaciară din Antarctica.

Pe măsură ce gheața se topește, acest lucru reduce din presiunea la care sunt suspuse rocile de dedesubt și permite magmei comprimate să se extindă, potrivit studiului. Acest proces mărește riscul izbucnirii unei erupții vulcanice. Calota glaciară acționează precum un capac care ține sub control magma de dedesubt. Când gheața se topește, gazele dizolvate în magmă sunt expulzate, ca în cazul deschiderii unei băuturi carbogazoase.

Această eliberare de gaze crește presiunea din camera magmatică, ceea ce mărește riscul unei erupții. Cu toate că aceste erupții nu au loc la suprafață și ar putea trece neobservate, ele pot avea consecințe semnificative. Căldura degajată de erupțiile vulcanice subglaciare pot accelera topirea gheții la mare adâncime, slăbind calota glaciară și producând alte erupții vulcanice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cercetătorii avertizează că acest proces ar crea un cerc vicios lent: topirea gheții reduce presiunea la suprafață, ceea ce duce la mai multe erupții vulcanice, ceea ce produce și mai multă căldură care crește ritmul topirii gheții. Acest mecanism auto-susținut funcționează sute de ani, ceea ce înseamnă că efectele sale pot persista chiar și după ce omenirea ar reuși să reducă emisiile de gaze.

Studiile arată că procese similare s-ar putea să fi avut loc în timpul ultimei ere glaciare, atunci când stratul de gheață care acoperea Antarctica era mult mai gros.

Topirea gheții contribuie deja mult la creșterea nivelului oceanelor, iar activitatea vulcanică sporită ar putea amplifica și mai mult problema. Banchiza antarctică s-a tot micșorat în ultimii ani, ajungând aproape de un nou record negativ în 2024.

#Antarctica #gheata #vulcani

Australia urmărește cu interes încercarea Canadei de a-și aprofunda relația cu Uniunea Europeană și spune că împărtășește aceeași direcție, într-un moment în care tot mai multe țări caută alternative la dependența comercială de Statele Unite, scrie antena3.ro.

Un ministru australian a declarat marți, 15 septembrie, că țara sa este pe aceeași lungime de undă cu Canada, care încearcă să construiască legături mai strânse cu Uniunea Europeană, pe fondul escaladării războiului comercial dintre Ottawa și Washington.

Premierul canadian Mark Carney a declarat duminică faptul că țara sa urmărește o „alianță unică” cu Uniunea Europeană, dar nu intenționează să devină membră a blocului comunitar. Declarația a venit după ce Wall Street Journal a scris că Ottawa analizează posibilitatea ca Canada să devină un fel de „membru asociat” al UE.

„Suntem pe aceeași lungime de undă”, a declarat marți ministrul australian al Comerțului, Don Farrell, pentru Sydney Morning Herald.

„Vom urmări cu mare interes ceea ce face Carney”, a adăugat el.

Farrell nu a explicat însă dacă Australia negociază deja o relație mai strânsă cu Uniunea Europeană sau ce formă ar putea avea un asemenea parteneriat.

Și Australia încearcă să-și diversifice relațiile comerciale după ce mai multe dintre exporturile sale au fost lovite de tarife americane, în ciuda alianței de securitate de lungă durată cu Statele Unite și a acordului de liber schimb dintre cele două țări.

Un purtător de cuvânt al Departamentului australian pentru Afaceri Externe și Comerț nu a răspuns solicitării Reuters pentru un punct de vedere.

Între timp, Canada și UE discută despre posibilitatea ca bunurile, serviciile și angajații canadieni din sectoare strategice, precum energia, inteligența artificială, apărarea și mineralele critice, să poată circula mai liber, potrivit Wall Street Journal.

Discuțiile vizează și proiecte comune de infrastructură, printre care cabluri submarine, centre de date, sisteme de stocare în cloud, rețele de sateliți și facilități prin care energia canadiană să poată fi transportată către Europa.

Carney a discutat în repetate rânduri cu mai mulți lideri europeni, în special cu președintele francez Emmanuel Macron, despre posibilitatea ca cetățenii canadieni să poată locui și lucra fără viză în Uniunea Europeană, potrivit WSJ, care citează doi oficiali familiarizați cu discuțiile.

Sydney Morning Herald scrie că Don Farrell este deschis mai multor variante de cooperare cu UE, cu excepția construirii unor noi cabluri de fibră optică între Australia și Europa, din cauza distanței foarte mari.

„Lumea se împarte între protecționiști și cei care susțin comerțul liber”, a spus ministrul australian. „Este incontestabil că prosperitatea Australiei din ultimii 50 de ani s-a bazat pe deschiderea noastră către lume”, a adăugat el.

Australia și Uniunea Europeană au semnat în martie un acord de liber schimb, după opt ani de negocieri. Acordul elimină taxele vamale pentru aproape toate bunurile și ar putea facilita, în același timp, accesul UE la mineralele critice australiene.