Topirea gheții în Antarctica ar putea declanșa o serie de erupții vulcanice sub uriașa calotă glaciară care acoperă continentul, creând un ciclu vicios lent dar foarte periculos, avertizează oamenii de știință, scrie Digi24.ro.

Un nou studiu arată că topirea gheții din Antarctica, facilitată de criza climatică, ar putea crește activitatea vulcanică. În Antarctica se află peste 100 de vulcani, iar mulți dintre ei sunt ascunși sub calota glaciară, în special de-a lungul coastei de vest a continentului.

Cu toate că o parte din vulcani au vârful deasupra gheții, mulți alții rămân acoperiți cu totul de gheață, ceea ce îi face greu de detectat și studiat. Cercetătorii au rulat 4.000 de simulări pe calculator pentru a examina felul în care topirea treptată a gheții afectează camerele magmatice îngropate sub calota glaciară din Antarctica.

Pe măsură ce gheața se topește, acest lucru reduce din presiunea la care sunt suspuse rocile de dedesubt și permite magmei comprimate să se extindă, potrivit studiului. Acest proces mărește riscul izbucnirii unei erupții vulcanice. Calota glaciară acționează precum un capac care ține sub control magma de dedesubt. Când gheața se topește, gazele dizolvate în magmă sunt expulzate, ca în cazul deschiderii unei băuturi carbogazoase.

Această eliberare de gaze crește presiunea din camera magmatică, ceea ce mărește riscul unei erupții. Cu toate că aceste erupții nu au loc la suprafață și ar putea trece neobservate, ele pot avea consecințe semnificative. Căldura degajată de erupțiile vulcanice subglaciare pot accelera topirea gheții la mare adâncime, slăbind calota glaciară și producând alte erupții vulcanice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cercetătorii avertizează că acest proces ar crea un cerc vicios lent: topirea gheții reduce presiunea la suprafață, ceea ce duce la mai multe erupții vulcanice, ceea ce produce și mai multă căldură care crește ritmul topirii gheții. Acest mecanism auto-susținut funcționează sute de ani, ceea ce înseamnă că efectele sale pot persista chiar și după ce omenirea ar reuși să reducă emisiile de gaze.

Studiile arată că procese similare s-ar putea să fi avut loc în timpul ultimei ere glaciare, atunci când stratul de gheață care acoperea Antarctica era mult mai gros.

Topirea gheții contribuie deja mult la creșterea nivelului oceanelor, iar activitatea vulcanică sporită ar putea amplifica și mai mult problema. Banchiza antarctică s-a tot micșorat în ultimii ani, ajungând aproape de un nou record negativ în 2024.

#Antarctica #gheata #vulcani

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.