Înainte de invazia rușilor în Ucraina, un război nevăzut se purta deja de luni de zile. Hackerii rușilor au dat atacuri țintite către sisteme esențiale din Ucraina, iar pe 24 februarie au lansat unul dintre cele mai puternice. E un război paralel, a declarat, în exclusivitate pentru Digi24, coordonatorul de operațiuni cibernetice al Ucrainei. În timp ce pe front se luptă cu armele, soldații cu tastaturi duc această luptă paralelă despre care șeful securității cibernetice spune că se poartă inclusiv cu România.

Reporter: „Unul dintre cele mai mari atacuri cibernetice din Ucraina a fost pe 24 februarie, în 2022. Ce a fost? A fost înainte ca trupele să intre în Ucraina.”

Serhii Prokopenko, coordonatorul de operațiuni cibernetice al Ucrainei: „Cu câteva zile înainte de invazia propriu-zisă am văzut cele mai multe atacuri cibernetice. Diferite tipuri de organizații au experimentat diferite tipuri de atacuri, au exploatat diferite vulnerabilități, au reușit să obțină credențialele și să intre în sistemul nostru și toată ideea a fost să distrugă operațiunile. A fost ca o pregătire pentru invazia fizică, perioada asta poate fi considerată o fază separată a războiului cibernetic.”

Reporter: „Ați avut semnale că hackerii ruși pregăteau ceva?”

Serhii Prokopenko, coordonatorul de operațiuni cibernetice al Ucrainei: „Da, da. Am creat 24 din 7 o echipă din diferite agenții care să ne permită să răspundem mai eficient. Ne-am mărit resursele să putem proteja mare parte tot din resurse. Înainte de invazia fizică cu câteva zile, am cerut ajutor companiilor de IT și partenerilor noștri pentru suport.”

Reporter: „Care sunt principalele ținte acum în Ucraina?”

Serhii Prokopenko, coordonatorul de operațiuni cibernetice al Ucrainei: „Principalele ținte sunt cele militare, organizațiile guvernamentale, sectorul energetic, de telecomunicații, IT, logistică. Nu este doar Ucraina ținta, toate țările din Europa, chiar și România poate fi atacată.”

Reporter: „Ce pot face cel mai rău?”

Serhii Prokopenko, coordonatorul de operațiuni cibernetice al Ucrainei: „Cea mai mare amenințare este să distrugă sistemele de telecomunicații de sub mare, să distrugă conectivitatea la internet în lume. Vor obține efecte în statele care folosesc internet, cum ar fi Europa sau Statele Unite.”

#atac cibernetic #Europa #Romania

Prețurile la carburanți ar putea continua să crească, iar autoritățile trebuie să fie pregătite inclusiv pentru atingerea pragului de 40 de lei, avertizează Adrian Băluțel, președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană. Declarația a fost făcută în cadrul unei emisiuni la Exclusiv TV, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al evoluțiilor extrem de volatile de pe piața petrolieră, scrie BANI.MD.

Totodată, Băluțel a adăugat că autoritățile analizează mecanismele existente de sprijin pentru sectoarele cele mai afectate de scumpirea carburanților, inclusiv posibilitatea extinderii rambursării accizelor la motorină pentru agricultori.

„Deja există, de exemplu, pentru agricultori mecanisme de rambursare a accizei la motorină. Este unul dintre mecanismele la care ne vom uita, dacă va fi nevoie să fie extins și cum să lucrăm cu el în cazul în care prețurile vor continua să crească”, a declarat Băluțel.

Deputatul a subliniat că evoluția prețurilor rămâne greu de anticipat. El a amintit că o situație similară a fost înregistrată în luna martie, când carburanții s-au scumpit timp de câteva săptămâni, după care piața a cunoscut o scădere rapidă.

„Este într-adevăr o sferă absolut imprevizibilă, în care vom analiza de la o săptămână la alta evoluția. Trebuie să ne pregătim pentru 40, acest lucru este deja clar pentru toată lumea”, a spus Băluțel.

Acesta a legat presiunile asupra pieței petroliere de situația din Orientul Mijlociu și de problemele privind rutele comerciale din regiunea Mării Roșii, care pot afecta transportul internațional de petrol și produse petroliere, potrivit sursei citate.

Băluțel a atras însă atenția că existența unui mecanism de rambursare a accizelor nu înseamnă automat că agricultorii primesc imediat banii de care au nevoie.

Potrivit acestuia, problema este cu atât mai sensibilă cu cât fermierii au în această perioadă cheltuieli importante pentru lucrările agricole.

„Agricultorilor le trebuie bani acum. Acum are loc recoltarea, acum se face arătura pentru anul viitor, iar peste o săptămână-două trebuie să înceapă și semănatul culturilor de toamnă. Aici este problema: lor le trebuie bani acum”, a declarat președintele Comisiei pentru integrare europeană.