Avertismentul unui om de știință american în privința topirii ghețarilor polari începe să se adeverească

În 2008, regretatul om de știință american în domeniul climatic, Wally Broecker, a avertizat asupra repercusiunilor globale ale pierderii ghețarilor de la Polul Nord.

Astăzi, predicțiile sale sunt mai actuale ca niciodată niciodată, pe măsură ce ghețarul din Groenlanda se topește la o rată alarmantă, amenințând cu o creștere rapidă a nivelului mării. În ultimii 15 ani, regiunea Cercului Arctic s-a încălzit de patru ori mai rapid decât media globală, acum fiind cu peste 3 grade Celsius peste nivelurile din anii ’80.

În 2023, am fost martori la o pierdere uluitoare a gheții marine antarctice. Pe parcursul ultimului an, temperaturile terestre și oceanice au crescut mult peste ceea ce era anticipat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Temperaturile medii globale au depășit pragul de 1,5 grade Celsius, indicând că tranziția climatică a fost declanșată. De la incendii de pădure record în întreaga lume, până la inundații catastrofale care amenință să scufunde marile orașe, evenimentele climatice extreme au devenit noua „normalitate”, cauzând pierderi masive de vieți și daune economice la nivel mondial.

Cu toate acestea, în ciuda dovezilor tot mai numeroase și a apelurilor urgente ale specialiștilor, acțiunile concrete întârzie.

Pe calea noastră actuală, civilizația așa cum o cunoaștem va dispărea, atrăgea atenția cercetătorul american.

„Dacă ne ținem de angajamentele actuale – zero net până în 2050 – poate că o formă de umanitate va supraviețui, gestionând provocările continue ale evenimentelor meteorologice extreme. Dar avem capacitatea de a schimba acest lucru, iar un viitor prosper este încă pe masă. Pentru a-l obține, trebuie să ne angajăm într-o călătorie radicală, care înseamnă: reducerea emisiilor; eliminarea excesului de gaze cu efect de seră din atmosferă, repararea ecosistemelor și întărirea rezilienței locale și globale împotriva impactului inevitabil al schimbărilor climatice”, au precizat specialiștii în climă pentru The Guardian.

Obiectivul „Net Zero” presupune ca emisiile să fie eliminate din atmosferă în același ritm cu cel în care sunt produse.

Aproape jumătate dintre experții intervievați de The Guardian au anticipat că o încălzire globală de cel puțin 3° grade reprezintă o perspectivă cataclismică.

Banchiza din Antarctica are dificultăţi în a-şi reveni după o topire istorică din februarie, în pofida sosirii iernii în emisfera sudică, un fenomen care riscă să accelereze încălzirea globală şi care ar putea periclita numeroase specii din Oceanul Antarctic, relatează sâmbătă AFP.

Aproximativ 2,5 milioane de kilometri pătraţi, de cinci ori mai mult decât Franţa continentală: acesta este deficitul de gheaţă de pe mare din Antarctica înregistrat de observatorul european Copernicus la sfârşitul lunii iunie, comparativ cu media din perioada 1991-2020, transmite Agerpres.

Cine a fost Wally Broecker

Wallace „Wally” Smith Broecker (29 noiembrie 1931 – 18 februarie 2019) a fost un geochimist american. A fost profesor Newberry în cadrul Departamentului de Științe ale Pământului și Mediului de la Universitatea Columbia, om de știință la Observatorul Pământului Lamont–Doherty din Columbia.

El a adus contribuții majore la știința ciclului carbonului și la utilizarea trasorilor chimici și datarea izotopilor în oceanografie. Broecker a fost cel care a popularizat termenul de „încălzire globală”.

În 2008, Broecker a primit Premiul Balzan pentru realizare remarcabilă în știință, pentru contribuțiile sale extraordinare la înțelegerea schimbărilor climatice prin descoperirile sale privind rolul oceanelor și interacțiunile acestora cu atmosfera, precum și rolul schimbărilor glaciare și înregistrările conținute în nucleele de gheață și sedimentele oceanice. Contribuțiile sale au fost semnificative în înțelegerea schimbărilor climatice atât treptate, cât și bruște.

#ghetari #schimbari climatice #temperaturi

După ce s-au condus de regulamente, ghiduri și recomandări, medicii moldoveni au acum protocoale clinice standard de îngrijiri în sarcină, naștere și lăuzie. Ministerul Sănătății a aprobat trei documente care vor asigura servicii medicale de calitate acordate femeilor gravide, parturientelor și lăuzelor conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății. Mai mult, protocoale promit o experiență pozitivă fiecărei femei care va rămâne însărcinată.

Virginia Șalaru, conferențiară la Catedra de medicină de familie a USMF „N. Testemițanu”, a afirmat în cadrul emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV, că protocoalele reglementează activitatea medicilor în îngrijirea femeilor gravide, parturientelor și a lăuzelor.

„Standardele anterioare erau foarte medicale și se orientau strict pe numărul de vizite, pe procedurile care trebuie efectuate și analizele care trebuie colectate. Protocoalele actuale țin de o abordare biopsihosocială și au inclus expres problemele de sănătate mentală care sunt frecvente în populație, includ aspecte ce țin de violența domestică, de consumul de substanțe nocive, cum este fumatul sau alcoolul, care în standardele anterioare se limitau la consemnarea prezenței factorilor de risc și nu ofereau soluții pentru aceste probleme la gravide”, a concretizat Virginia Șalaru.

Prezent la emisiunea „Consens Național”, Iurie Dondiuc, președintele Comisiei obstetrică și ginecologie a Ministerului Sănătății, a menționat că dincolo de activități strict medicale care se referă la diagnostic, proceduri și tratament, protocoalele pun accentul pe informarea gravidelor. Potrivit lui, numai o femeie instruită corect poate aprecia dacă sarcina și nașterea au fost o experiență pozitivă.

„În aceste protocoale sunt foarte multe recomandări și activități care trebuie să fie realizate de către prestatorii de servicii medicale față de femei ca ele să acumuleze deprindere, să aibă mai multe abilități, să acumuleze experiență, să cunoască semnele de pericol și procesele care se petrec în organismul matern pe parcursul sarcinii. Aceasta implică și membrii familiei și în primul rând soțul. Toate deciziile trebuie să fie luate în comun cu femeia gravidă pentru ca ea să înțeleagă și să evalueze corect experiența sa la diferite etape ale sarcinii”, a adăugat Iurie Dondiuc.

Din cauza crizei demografice prin care trece Republica Moldova, medicii de familie au la evidență mai puține gravide, dar mai multe sarcini cu probleme de sănătate. Patru din zece sarcini de astăzi fac parte din grupul cu risc moderat sau sporit. Aceasta se explică prin vârsta femeilor gravide, existența unor maladii cronice, grupuri social dezavantajate cu condiții precare de viață sau cu deprinderi nocive. Starea de sănătate a gravidelor pune presiune pe medicii de familie din regiuni, care acoperă o populație de câteva ori mai mare decât prevăd normele stabilite.