În 2008, regretatul om de știință american în domeniul climatic, Wally Broecker, a avertizat asupra repercusiunilor globale ale pierderii ghețarilor de la Polul Nord.

Astăzi, predicțiile sale sunt mai actuale ca niciodată niciodată, pe măsură ce ghețarul din Groenlanda se topește la o rată alarmantă, amenințând cu o creștere rapidă a nivelului mării. În ultimii 15 ani, regiunea Cercului Arctic s-a încălzit de patru ori mai rapid decât media globală, acum fiind cu peste 3 grade Celsius peste nivelurile din anii ’80.

În 2023, am fost martori la o pierdere uluitoare a gheții marine antarctice. Pe parcursul ultimului an, temperaturile terestre și oceanice au crescut mult peste ceea ce era anticipat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Temperaturile medii globale au depășit pragul de 1,5 grade Celsius, indicând că tranziția climatică a fost declanșată. De la incendii de pădure record în întreaga lume, până la inundații catastrofale care amenință să scufunde marile orașe, evenimentele climatice extreme au devenit noua „normalitate”, cauzând pierderi masive de vieți și daune economice la nivel mondial.

Cu toate acestea, în ciuda dovezilor tot mai numeroase și a apelurilor urgente ale specialiștilor, acțiunile concrete întârzie.

Pe calea noastră actuală, civilizația așa cum o cunoaștem va dispărea, atrăgea atenția cercetătorul american.

„Dacă ne ținem de angajamentele actuale – zero net până în 2050 – poate că o formă de umanitate va supraviețui, gestionând provocările continue ale evenimentelor meteorologice extreme. Dar avem capacitatea de a schimba acest lucru, iar un viitor prosper este încă pe masă. Pentru a-l obține, trebuie să ne angajăm într-o călătorie radicală, care înseamnă: reducerea emisiilor; eliminarea excesului de gaze cu efect de seră din atmosferă, repararea ecosistemelor și întărirea rezilienței locale și globale împotriva impactului inevitabil al schimbărilor climatice”, au precizat specialiștii în climă pentru The Guardian.

Obiectivul „Net Zero” presupune ca emisiile să fie eliminate din atmosferă în același ritm cu cel în care sunt produse.

Aproape jumătate dintre experții intervievați de The Guardian au anticipat că o încălzire globală de cel puțin 3° grade reprezintă o perspectivă cataclismică.

Banchiza din Antarctica are dificultăţi în a-şi reveni după o topire istorică din februarie, în pofida sosirii iernii în emisfera sudică, un fenomen care riscă să accelereze încălzirea globală şi care ar putea periclita numeroase specii din Oceanul Antarctic, relatează sâmbătă AFP.

Aproximativ 2,5 milioane de kilometri pătraţi, de cinci ori mai mult decât Franţa continentală: acesta este deficitul de gheaţă de pe mare din Antarctica înregistrat de observatorul european Copernicus la sfârşitul lunii iunie, comparativ cu media din perioada 1991-2020, transmite Agerpres.

Cine a fost Wally Broecker

Wallace „Wally” Smith Broecker (29 noiembrie 1931 – 18 februarie 2019) a fost un geochimist american. A fost profesor Newberry în cadrul Departamentului de Științe ale Pământului și Mediului de la Universitatea Columbia, om de știință la Observatorul Pământului Lamont–Doherty din Columbia.

El a adus contribuții majore la știința ciclului carbonului și la utilizarea trasorilor chimici și datarea izotopilor în oceanografie. Broecker a fost cel care a popularizat termenul de „încălzire globală”.

În 2008, Broecker a primit Premiul Balzan pentru realizare remarcabilă în știință, pentru contribuțiile sale extraordinare la înțelegerea schimbărilor climatice prin descoperirile sale privind rolul oceanelor și interacțiunile acestora cu atmosfera, precum și rolul schimbărilor glaciare și înregistrările conținute în nucleele de gheață și sedimentele oceanice. Contribuțiile sale au fost semnificative în înțelegerea schimbărilor climatice atât treptate, cât și bruște.

#ghetari #schimbari climatice #temperaturi

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.