Trecerea la ora de iarnă nu înseamnă doar o oră în plus de somn, ci și schimbări care ne pot afecta dispoziția, energia și capacitatea de concentrare. Oboseala persistentă, iritabilitatea, lipsa motivației și tendința de izolare pot fi semnale că organismul se adaptează mai greu la sezonul rece. Avertismentul vine de la medicul psihiatru Codrina Rădulescu, de la Institutul de Psihiatrie Socola din Iași, care atrage atenția că simptomele emoționale persistente nu trebuie ignorate, transmite Agerpres.ro.

Potrivit specialistei, reducerea luminii naturale influențează ritmul circadian, mecanismul biologic care reglează alternanța dintre somn și starea de veghe, dar și numeroase funcții cognitive și emoționale.

Mai puțină lumină, mai puțină energie

Odată cu scurtarea zilelor, unele persoane pot observa că obosesc mai repede, au dificultăți de concentrare sau devin mai iritabile. Pot apărea somnolența în timpul zilei, problemele de adormire, trezirile nocturne și senzația că somnul nu este suficient de odihnitor.

În unele cazuri, se poate modifica și apetitul alimentar, în special prin creșterea poftei pentru alimente bogate în carbohidrați. Reducerea activității fizice și retragerea din activitățile sociale pot accentua aceste stări.

Medicul precizează că nu toate persoanele resimt aceste schimbări, iar în majoritatea cazurilor manifestările sunt temporare și reprezintă o reacție de adaptare la condițiile de mediu.

Când tristețea de sezon poate ascunde o problemă mai serioasă

O distincție importantă este cea dintre schimbările trecătoare ale dispoziției și depresia sezonieră, o tulburare afectivă care apare recurent, de regulă toamna și iarna, și ale cărei simptome se pot ameliora primăvara și vara.

Printre manifestările acesteia se numără tristețea persistentă, pierderea interesului pentru activitățile care înainte aduceau bucurie, oboseala accentuată, somnul excesiv, creșterea apetitului, izolarea socială și dificultățile de concentrare. În formele severe pot apărea sentimente de inutilitate, lipsă de speranță și gânduri sumbre.

Vulnerabilitatea poate fi mai mare în cazul persoanelor care se confruntă cu stres cronic, lucrează în ture, au un program de somn neregulat sau suferă deja de afecțiuni psihice.

Ce putem face pentru a ne proteja echilibrul emoțional

Specialista recomandă menținerea unui program regulat de somn, expunerea la lumina naturală, în special în prima parte a zilei, și practicarea activității fizice. La fel de importantă este păstrarea legăturii cu familia și prietenii, chiar și atunci când apare tendința de retragere.

Fototerapia, care presupune expunerea controlată la lumină artificială de o anumită intensitate, poate fi o opțiune în cazul tulburării afective sezoniere, însă utilizarea acesteia trebuie stabilită în funcție de indicația medicală. Tratamentul medicamentos nu este necesar pentru simplele schimbări trecătoare ale dispoziției, dar poate fi recomandat de specialist dacă este diagnosticată o tulburare psihiatrică.

Când trebuie să cerem ajutor?

Dacă tristețea, lipsa energiei, anxietatea sau problemele de somn persistă, se agravează ori afectează activitatea profesională și relațiile personale, este recomandată o evaluare de specialitate.

„Nu trebuie să așteptăm ca simptomele să devină severe pentru a solicita ajutor”, avertizează medicul psihiatru. Apariția gândurilor de autovătămare sau suicid necesită evaluare medicală de urgență.

Trecerea la ora de iarnă nu provoacă, în sine, boli psihice, însă schimbările de lumină și adaptarea organismului la sezonul rece pot influența somnul, dispoziția și nivelul de energie. De aceea, grija pentru sănătatea mintală trebuie să fie la fel de importantă ca cea pentru sănătatea fizică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vom dormi mai mult! Republica Moldova trece la ora de iarnă în acest weekend

#afectiuni #ora de iarna #stare psihologica

Conturile false reprezintă aproximativ 20% din totalul conturilor de pe rețelele sociale, iar amploarea rețelelor care le folosesc pentru a răspândi mesaje de propagandă și dezinformare este una dintre principalele probleme ale fenomenului. Declarația aparține jurnalistului Mihai Avasiloaie, redactor-șef al platformei Stopfals.md, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Conturi false, boți și alți vectori de transmitere a informațiilor false și a manipulării”, organizată de Agenția de Presă IPN.

Potrivit jurnalistului, propaganda rusă se bazează pe rețele extinse de conturi false, care pot număra zeci sau chiar sute de mii de profiluri. „Rețeaua de propagandă rusă este o rețea imensă. Nu este o problemă că aceste conturi false răspândesc informații neadevărate, ci este gravă magnitudinea la care o fac. Adică e vorba de rețele de zeci și sute de mii de conturi. Anual, compania META, deținătoarea Instagram și Facebook, șterge sute de milioane de conturi false și totuși nu se apropie de eradicarea acestui fenomen”, a declarat Mihai Avasiloaie.

Jurnalistul a atras atenția și asupra ponderii pe care o au conturile false în mediul online. Spre deosebire de utilizatorii autentici, care nu participă constant la discuții pe toate subiectele, conturile false sunt create pentru a publica și distribui în mod repetat anumite mesaje.

„Studiile internaționale arată că numărul conturilor false reprezintă a cincea parte din numărul total de conturi de pe rețele. Aceste conturi sunt create cu un singur scop: de a comenta și de a transmite mesaje. Ele nu pot fi comparate cu conturile autentice pentru că, în general, conturile autentice nu comentează mereu și peste tot”, a explicat redactorul-șef al Stopfals.md.

Potrivit lui, în Republica Moldova, activitatea boților poate fi observată inclusiv în secțiunile de comentarii ale paginilor companiilor, redacțiilor și persoanelor publice.

„Și pagina stopfals este mereu vizitată de boți. Noi ștergem în fiecare zi comentarii. Inițial, comentariile erau trase la indigo. Erau zece comentarii la fel, copy-paste. Acum lucrurile s-au mai schimbat. Comentariile au devenit mai apropiate de cele reale. În comentarii se încearcă deturnarea subiectului postării pentru a se crea falsa impresie că toată lumea gândește la fel”, a spus Mihai Avasiloaie.