Turcia a desfășurat șase avioane de vânătoare F-16 în nordul Ciprului, luni, 9 martie, pentru a consolida securitatea regiunii, a transmis Ministerul Apărării de la Ankara. Această parte a insulei este recunoscută doar de Ankara.

„Având în vedere evoluțiile recente din regiunea noastră și ca parte a unui plan etapizat de consolidare a securității Republicii Turce a Ciprului de Nord, șase avioane de vânătoare F-16 și sisteme de apărare aeriană au fost dislocate în Ciprul de Nord începând de astăzi”, a precizat ministerul într-un comunicat oficial.

În aceeași zi, o bază aeriană britanică de pe insulă a fost lovită de o dronă de fabricație iraniană, la câteva ore după ce Londra a permis Washingtonului să utilizeze facilitățile sale militare împotriva Iranului. Alte două drone care se îndreptau spre insulă au fost interceptate de forțele de securitate, transmite MediaFax.

Republica Turcă a Ciprului de Nord, autoproclamată și recunoscută doar de Turcia, și-a declarat independența la 15 noiembrie 1983, la nouă ani după intervenția militară turcă din 1974. Ankara justifică această intervenție ca răspuns la încercarea Ciprului de a se uni cu Grecia. De atunci, zona se află sub influența Turciei, care a trimis și un număr nedeterminat de coloniști.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aparare #avioane de vânătoare #Cipru #război Orientul Mijlociu #turcia

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.