Procuratura Anticorupție vine cu detalii privind cauza penală în cadrul căreia, ex-deputatul în Parlamentul Republicii Moldova, Constantin Țuțu, a fost acuzat, că în perioada lunilor septembrie-octombrie 2017, a pretins și primit de la o persoană 20 000 euro, pentru a influența procurori și judecători la adoptarea unor soluții favorabile unui învinuit.

Mai exact, procurorii anunță că, din martie 2022 și până acum, au avut loc 12 ședințe de judecată, iar apărarea utilizează acțiuni de a tergiversa examinarea cauzei penale. Concluzia vine, în special, după ultima ședință din 2023.

„La ultima ședință de judecată, care a avut loc la 23 ianuarie 2023, partea apărării din nou a înaintat o cerere, prin care au solicitat transmiterea prezentei cauze penale pentru conexare la cauza penală din care anterior a fost disjunsă. Procuratura Anticorupție apreciază aceste acțiuni din partea apărării ca o încercare de a tergiversa examinarea cauzei penale”, anunță PG.

Într-un comunicat al PG sunt menționate toate acțiunile întreprinse de procurori, în ordine cronologică:

- La 11 mai 2020, Procuratura Anticorupție a expediat în instanța de judecată cauza penală de învinuire a ex-deputatului Țuțu pe aceste fapte, pentru comiterea infracțiunilor de escrocherie și traficul de influență (art. 190 alin. (5) și 326 alin. (3) lit. a) Cod penal).
- De asemenea, fostul deputat a fost acuzat că, fiind persoană cu funcție de demnitate publică, în perioada 2014-2019, a efectuat cheltuieli în sume mai mari decât veniturile realizate în aceiași perioadă, și că, pentru anul 2017 și respectiv 2018, a inclus în declarația de avere și interese personale date false și incomplete asupra veniturilor obținute.
- La 2 noiembrie 2021, Procuratura Anticorupție a expediat în instanța de judecată cauza penală în privința lui Constantin Țuțu, în care acesta este învinuit pentru îmbogățire ilicită și fals în declarații (art. 330/2 alin. (2) și 352/1 alin. (2) Cod penal).
- La 8 decembrie 2021, la solicitarea părții apărării, instanța de judecată a decis conexarea cauzelor penale într-o singură procedură.
- Totodată, prin încheierea instanței de judecată din 15 februarie 2022, după solicitarea părții apărării de încetare a procesului penal în privința ex-deputatului pe două capete de acuzare privind falsul în declarații, a fost disjunsă cauza penală în privința acestuia pe capetele de învinuire pentru îmbogățire ilicită și fals în declarații și transmisă pentru repartizare și examinare altui judecător.
- Procuratura Anticorupție, considerând că aceste acțiuni din partea instanței de judecată conturează o îndoială rezonabilă de imparțialitate la examinarea cauzei, a înaintat cerere de recuzare judecătorului care a dispus soluția, în vederea transmiterii cauzei penale pe care și-a reținut-o în procedură, unui alt judecător, cerere care a fost respinsă.
- După transmiterea cauzei disjunse unui alt judecător pentru examinarea acesteia, din 3 martie 2022, data numirii primei ședințe de judecată până în prezent, au avut loc 12 ședințe de judecată.
- Toate ședințele de judecată aflându-se la faza ședinței preliminare. Din numărul total al ședințelor de judecată, 4 ședințe au fost amânate pe motivul neprezentării inculpatului și/sau apărătorilor acestuia și în 4 ședințe de către partea apărării au fost înaintate diverse cereri.

La moment în privința învinuitului este aplicată măsura procesuală de constrîngere, obligarea de a se prezenta în instanța de judecată, și măsura asiguratorie, sechestrul asupra bunului imobil și a mijloacelor bănești în limita sumei de 800 000 lei, mai adaugă procurorii PA.

În total, fostul deputat democrat este cercetat pe cinci capete de acuzare. Acesta este învinuit de îmbogățire ilicită, două episoade de fals în declarații, trafic de influență și escrocherie. În plus, împreună cu fostul lider PDM, fugarul Vladimir Plahotniuc, sunt cercetați în Rusia, într-un dosar privind traficul de droguri. Țuțu neagă implicarea sa în astfel de acțiuni.

#accize tutun #PG #Tutu

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, consideră că bazele de odihnă și alte obiective aflate în proprietatea statului ar trebui date în gestiune sectorului privat sau scoase la vânzare, pentru a reduce cheltuielile publice și a transforma aceste spații în obiective care generează valoare pentru economie.

Declarația a fost făcută de ministră în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

Potrivit Victoriei Belous, multe dintre aceste baze de odihnă provin din perioada sovietică, iar statul continuă să cheltuiască bani pentru întreținerea lor, fără să le dezvolte suficient.

„Eu cred că acolo noi ar trebui să nu mai investim, să le dăm în gestiune sectorului privat, să investească, să le dezvolte. Statul nu cred că are ca prioritate să păstreze aceste obiecte, deoarece nici nu le dezvoltăm, doar le conservăm și mai cheltuim pe ele bani”, a declarat ministra.

Belous a precizat că valorificarea acestor obiective ar putea fi una dintre acțiunile următoare ale Guvernului. Ea a menționat că nu este vorba doar despre bazele de odihnă, ci și despre alte proprietăți ale statului care ar putea fi scoase la vânzare sau transmise în gestiune privată.

Ministra a dat drept exemplu și unele obiective aflate în gestiunea instituțiilor publice, inclusiv Ministerul Finanțelor, despre care spune că nu oferă condiții care să justifice menținerea lor de către stat.

„Dacă vrem să facem din zonele de odihnă puncte de atracție și puncte comerciale care să genereze plusvaloare economiei, eu cred că aceste baze trebuie să găsească alt gestionar”, a conchis Victoria Belous.