Avocatul Poporului, Ceslav Panico, s-a arătat îngrijorat de „atacurile pline de ură evidentă” împotriva jurnaliștilor din UTA Găgăuzia, care au avut loc pe 15 februarie, în cadrul congresului deputaților de toate nivelurile din Comrat, transmite IPN.

VIDEO Congres cu iz de separatism în Găgăuzia. Expert: Nu m-ar mira dacă ar solicita să devină al 51-lea stat american

Recomandările ombudsmanului au fost transmise Adunării Populare a UTA Găgăuzia sub forma unui document oficial. În termen de o lună, Adunarea Populară trebuie să informeze Avocatul Poporului despre rezultatele examinării acestor recomandări.

„Boris Novac a instigat, de fapt, la hărțuirea redacțiilor și jurnaliștilor, îndemnând la dispreț general față de aceștia. O astfel de retorică amenință în mod direct libertatea de exprimare și securitatea jurnaliștilor. Acest gest subminează libertatea de exprimare și dreptul la informare”, a subliniat avocatul.

Ombudsmanul a accentuat că cenzura este interzisă și că persoanele publice pot fi supuse criticii.

„Cei care ocupă funcții publice pot fi criticați, iar acțiunile lor – verificate de mass-media. Verificarea poate viza modul în care și-au îndeplinit sau își îndeplinesc atribuțiile”, a menționat Panico.

Avocatul Poporului a mai precizat că alin.(1) art. 26 din Codul (Constituția) UTA Găgăuzia garantează cetățenilor libertatea de gândire și de exprimare. Totuși, potrivit ombudsmanului, „conducerea Adunării Populare a UTA Găgăuziei și Comitetul Executiv nu au luat nicio măsură pentru a preveni discursul de ură la adresa jurnaliștilor, contribuind astfel la instigarea la ură și hărțuire”.

Ceslav Panico a recomandat Adunării Populare să prezinte scuze față de jurnaliștii redacțiilor nokta.md și laf.md, să asigure respectarea eticii parlamentare de către deputați și să ia măsuri pentru prevenirea încălcării drepturilor mass-media în ceea ce privește libertatea de exprimare și accesul la informație.

La congresul aleșilor de la Comrat, jurnaliștii publicațiilor nokta.md și laf.md, alături de alți jurnaliști, au fost supuși presiunilor publice. Fostul deputat al Adunării Populare, Boris Novac, a îndemnat participanții la congres să manifeste „dispreț general” față de jurnaliști. De asemenea, primul adjunct al bașcanului, Ilie Uzun, i-a cerut președintelui Adunării Populare să o evacueze din sală pe o jurnalistă de la nokta.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avocatul poporului #Ceslav Panico #Gagauzia

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.