În contextul în care, de cele mai multe ori imaginea copilului este folosită în campaniile electorale pentru a sensibiliza publicul, iar Ombudsmanul Copilului pledează pentru sancționarea persoanelor care implică minorii în activitatea, propaganda/agitația politică, a fost realizat un raport care prevede Protecția copiilor împotriva abuzurilor din partea concurenților electorali.

Raportul a fost analizat sub două aspecte: respectarea drepturilor copiilor ca titular de drepturi și autoritățile statului ca purtătotri de obligații pentru protecția dreptului copilului la participare.

Maia Bănărescu, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, a declarat că este foarte important să se respecte drepturile copiilor la viața personală.

„Copiii sunt folosiți pentru a obține devidente politice, pentru a sensibiliza populația, votanții. Ei sunt priviți ca niște persoane pasive și toate aceste circumstanțe au dus la gândul să monitorizez un scrutin electoral, să vedem care este situația și acesta a fost scrutinul prezidențial din 1 noiembrie 2020, ambele tururi. Am monitorizat folosirea imaginii copiilor de către concurenții electorali în cadrul acestui scrutin”, a declarat Avocatul Poporului pentru drepturile omului.

Astfel, s-a elaborat raportul tematic în care este prezentată analiza standartelor internaționale, analiza legislației naționale. Sunt prezentate concluzii și recomandări, rezultatele monitorizării și un sondaj.

De asemenea, Maia Bănărescu a lansat în anul 2021 un chestionar privind consultarea opiniei copiilor în legătură cu participarea lor la procesele electorale, cu perioada de chestionare între 11-26 martie, în urma căruia s-a constat că 44.7% din respondenți cunosc ce reprezintă un proces electoral, 64,9% au spus că au fost informați despre drepturile lor în cadrul acestui proces la școală.

Totodată, 134 din copiii participanți la chestionar au afirmat că au participat la cel puțin una din întâlnirile candidaților electorali cu alegătorii împreună cu părinții sau cu unul din părinți, pe când 130 au participat în cadrul școlii, la propunerea unui profesor, iar 72 dintre respondenți au participat singuri, la inițiativa proprie. 64 dintre copiii afirmă că au fost implicați la distribuirea pliantelor, broșurilor, ziarelor unui candidat în campania electorală fără a primi o remunerare, în schimbul remunerării au fost implicați un număr de 30 de respondenți (copii).

Scopul sondajului a fost de a obține opinia copilului ce înseamnă pentru el un proces electoral și dacă el vrea să fie acea persoană activă pentru a participa la viața politică și socială.

În procesul de realizare a sondajului s-a ajuns la concluzia că puțini copii sunt interesați de acest subiect, însă totuși peste 500 de copii au participat la el.

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului reiterează necesitatea implementării unor mecanisme suplimentare pentru combaterea utilizării imaginii și/sau muncii copilului în scopuri electorale sau politice.

„Din cadrul scrutinului electoral monitorizat, avem și poze-dovezi privind atragerea copiilor pe post de publicitate, participarea copiilor la întâlniri. Din motiv că ne aflăm în pragul unui alt scrutin electoral, și pentru a nu fi învinuiți de partizanat politic, am retras aceste poze care vor fi plasate ulterior scrutinului din 11 iulie”, a conchis Maia Bănărescu.

Maia Bănărescu s-a adresat concurenților electorali și altor persoane implicate în campaniile electorale cu îndemnul să trateze copiii cu respectarea demnității lor umane și să nu admită acțiuni care să le afecteze viața privată. Ombudsmanul Copilului cheamă furnizorii de servicii media să nu distribuie publicitate bazată pe imagini ale copiilor, să asigure furnizarea de informații veridice, corecte și adaptate gradului de maturitate a copiilor.

Către părinți și profesori, alte persoane implicate în creșterea și educarea copiilor, Maia Bănărescu vine cu îndemnul ca aceștia să informeze corect copiii despre procesele electorale, cu asigurarea explicării drepturilor derivate din acestea.

Ombudsmanul Copilului are un mesaj și pentru copii: ,,Participați activ și implicați-vă atunci când considerați că acțiunile ce derivă din procesele electorale vă vizează!”

Raportul integral poate fi accesat aici: http://ombudsman.md/wp-content/uploads/2021/05/RaportELECT2021-.pdf.

#avocatul poporului #campanii lectrorale #copii

Groenlanda face o „alegere clară” pentru consolidarea relațiilor cu Uniunea Europeană, a declarat luni, 7 septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce Bruxelles-ul a anunțat un pachet de investiții de 200 de milioane de euro, scriu știrileprotv.ro.

Vorbind la Nuuk, alături de premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, și de premierul danez Mette Frederiksen, von der Leyen a prezentat relația drept un parteneriat în ambele sensuri.

Declarația reînnoită UE-Groenlanda, a spus ea, „reflectă o alegere clară exprimată de Groenlanda de a consolida legăturile cu Uniunea Europeană”, demonstrând în același timp și decizia Europei „de a fi mai prezentă” și mai implicată în Groenlanda și în întreaga regiune arctică.

Președintele american Donald Trump a amenințat în repetate rânduri că va prelua controlul asupra Groenlandei. În luna iulie, el a declarat, la începutul unui summit NATO din Turcia, că „Groenlanda (…) ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca”.

Arctica a urcat rapid pe lista priorităților geopolitice ale Bruxelles-ului. Von der Leyen a afirmat că regiunea a devenit un loc „în care plăcile tectonice ale geopoliticii se ciocnesc”, adăugând că UE are un interes direct în evoluțiile de acolo și pregătește o nouă strategie pentru Arctica, care urmează să fie prezentată în această toamnă.

De asemenea, este de așteptat ca Arctica să ocupe un loc important în discursul privind Starea Uniunii pe care von der Leyen îl va susține săptămâna viitoare, în timp ce Bruxelles-ul pregătește strategia revizuită.

Ea a reiterat că viitorul Groenlandei trebuie decis de populația Groenlandei și de Danemarca.

Vizita de două zile, începută duminică, a avut ca obiectiv transformarea mesajului politic în proiecte concrete. Un oficial al Comisiei a declarat că deplasarea era pregătită de mai multe luni, dar fusese amânată la solicitarea lui Frederiksen din cauza alegerilor din Danemarca din luna martie.

Von der Leyen a semnat o declarație comună reînnoită cu Groenlanda și Danemarca și a anunțat un pachet de 200 de milioane de euro din partea UE pentru parteneriatul din acest an și anul viitor.

La operatorul groenlandez de telecomunicații Tusass, aceasta a lansat un proiect de conectivitate prin satelit menit să îmbunătățească accesul la internet în comunitățile izolate. Bruxelles-ul va sprijini, de asemenea, dezvoltarea hidroenergiei și va colabora cu Groenlanda la proiecte miniere menite să conecteze mai strâns materiile prime ale insulei cu industria europeană.

Declarația mai amplă extinde cooperarea în domenii precum educația, infrastructura, pescuitul, turismul, locuințele, cercetarea, combaterea schimbărilor climatice, protecția civilă, securitatea cibernetică și reziliența regiunii arctice.

Von der Leyen a vorbit și despre relația pe termen lung, afirmând că Executivul european a propus mai mult decât dublarea finanțării UE pentru Groenlanda, până la 530 de milioane de euro, până în 2034.