Avocatul american Howard Jacobs, care a apărat-o pe jucătoarea română de tenis, Simona Halep, la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, a susţinut, într-un interviu publicat luni, 11 martie curent, că Agenţia Internaţională pentru Integritatea Tenisului (ITIA) a cheltuit cel puţin două milioane de dolari în încercarea de a dovedi vinovăţia fostului lider mondial.

„Am considerat de la început că acuzaţiile legate de neregularităţile din paşaportul ei biologic au fost nefondate. Nu am înţeles niciun moment acest caz. (…) Nici nu-mi pot imagina câţi bani au cheltuit cu instrumentarea sa…. Aş spune, cel puţin două milioane de dolari, deoarece au avut mulţi experţi şi avocaţi şi totul a fost o luptă”, a relatat Jacobs, care a fost şi avocatul altor sportive celebre, precum atleta americană Marion Jones, baschetbalista americană Diana Taurasi sau jucătoarea rusă de tenis Maria Şarapova, scrie digi24.ro.

Simona Halep a plecat luni, 11 martie 2024, la Miami, după ce a primit un wild card pentru turneul Miami Open (19-31 martie), care va marca revenirea sa în circuit după mai bine de un an şi jumătate.

Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) de la Lausanne a admis apelul depus de jucătoarea română de tenis Simona Halep şi i-a redus, marţea trecută, la nouă luni suspendarea de patru ani dictată de Agenţia Internaţională pentru Integritatea Tenisului (ITIA).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Halep fusese suspendată pe o perioadă de patru ani pentru dopaj, pe 12 septembrie 2023, de către Agenţia Internaţională pentru Integritate în Tenis (ITIA). Sportiva a dat în judecată compania canadiană care a produs suplimentele nutriţionale din cauza cărora consideră că a fost testată pozitiv şi a fost suspendată patru ani pentru dopaj. A cerut despăgubiri mai mari de 10 milioane de dolari de la Quantum Nutrition.

#Miami #scandal #Simona Halep

Curtea Supremă a Rusiei a decis luni excluderea partidului liberal pro-occidental Iabloko din cursa pentru alegerile parlamentare din septembrie. Principalul motiv invocat de autorități este primirea unor finanțări din străinătate, interzise de legislația rusă, relatează Reuters.

Procesul a fost inițiat în urma unei plângeri depuse de partidul naționalist pro-Kremlin Rodina, care a acuzat Iabloko că reprezintă o mișcare ce urmărește să submineze Rusia și procesul electoral.

La rândul său, Comisia Electorală Centrală a prezentat instanței un document în care susține că Iabloko ar fi primit „finanțări din străinătate”.

Liderul partidului, Nikolai Ribakov, respinge însă aceste argumente și susține că adevăratul motiv al excluderii formațiunii este poziția sa împotriva războiului din Ucraina. În fața Curții Supreme, Ribakov a declarat că Iabloko este în favoarea păcii, în timp ce Kremlinul susține continuarea războiului.

Iabloko este singurul partid politic din Rusia care cere încetarea necondiționată a războiului din Ucraina. Formațiunea consideră că alegerile parlamentare din septembrie ar putea reprezenta o modalitate prin care milioane de ruși să își exprime opoziția față de război.

Partidul, al cărui nume înseamnă „măr” în limba rusă, a reprezentat una dintre principalele formațiuni liberale pro-occidentale din Rusia în anii ’90. În ultimii ani, însă, influența sa electorală a scăzut, iar Iabloko nu mai are reprezentanți în Duma de Stat din 2003.

Decizia Curții Supreme vine în contextul intensificării presiunilor asupra vocilor politice care se opun războiului. Partidul Rusia Unită, formațiunea dominantă care îl susține pe Vladimir Putin, este considerat principalul favorit la alegerile parlamentare din septembrie.