Dacă guvernarea de la Chișinău vrea să vadă rezultate la Procuratura Anticorupție, atunci responsabilii pe justiție trebuie să asigure independența instituției, independența politică, dar și faptul că funcționarii beneficiază de toate condițiile ca să poată lupta cu acest fenomen, corupția politică. De această părere este avocatul Vadim Vieru, solicitat să comenteze declarațiile președintei Maia Sandu cu privire la „eșecul de la Procuratura Anticorupție”. Declarația a fost făcută într-un podcast la zdg.md.

„Sunt niște declarații politice, după mine, pentru că oricare jurist înțelege că acele schimbări despre care vorbește Președintele Republicii Moldova, care au avut loc la Procuratura Anticorupție, în mare parte au ținut de schimbarea leadership-ului. Avem de mai mulți ani un procuror șef nou la Procuratura Anticorupție, doamna Dragalin, și după mine asta a fost principala schimbare.

Eu cred că doamna Dragalin este bine intenționată, a venit într-un mediu cultural destul de nou, mă refer la mediul cultural instituțional și a preluat conducerea unei instituții care, de principiu, are competențe destul de specifice aș spune. Am spus că a fost o declarație politică, pentru că e clar după evenimentele care s-au întâmplat în ultimele săptămâni, luni (…) este important ca această luptă cu corupția electorală să fie eficientă, trebuie să fie realizate de instituții cu capacitate, iar aici este marea problemă. Este important cum liderii politici văd aceste schimbări în Procuratura Anticorupție, pentru că nu poți să ai o instituție anticorupție eficientă, atunci când în această instituție nu este capacitare și nu ai resurse umane foarte bine pregătite”, a spus Vadim Vieru.

Se clatină fotoliul Veronicăi Dragalin? Maia Sandu, nemulțumită de activitatea Procuraturii Anticorupție

Vadim Vieru spune că de când Veronica Dragalin a preluat conducerea instituției, la capitolul transparență, Procuratura Anticorupție a devenit mai transparentă, pe pagina web fiind găsite informații mult mai complexe, însă la capitolul eficiență, recunoaște, ar putea fi făcute mai multe pe unele dosare de rezonanță.

În același timp, avocatul se arată mirat de faptul că Procurorul General, Ion Munteanu, nu a ieșit cu o poziție oficială și clară la acest subiect.

„Există anumite tensiuni între Procuratura Anticorupție și politic, pentru că de mult timp se vorbește despre capacitarea acestei instituții, inclusiv sediu, dar atunci când vorbim de eficiență nu trebuie să ai doar sediu, trebuie să ai tehnică specială, ofițeri de urmărire penală, dar cel mai important resursă umană. În ce măsură resursele umane care sunt acum la Procuratură sunt suficiente ca să investigheze corect faptele de corupție, cred că cunosc CSP-ul și procurorul general, care printre altele nu participă în aceste discuții. Discuții privind capacitarea și o viziune pe un termen mai lung despre cum ar trebui să funcționeze această instituție.

Printre altele, procurorul general ar trebui să aibă mesaje destul de clare, vizionare pe subiectul funcționării Procuraturii în ansamblu și pe subiectul funcționării Procuraturii Anticorupție. (…) Este o perioadă când comunicarea la Procuratura Generală ar trebui să fie mult mai activă și ea lipsește, pentru că atunci când nu există comunicare, atunci apar diferite înterpretări”, a conchis juristul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Maia Sandu a anunțat pe 11 noiembrie că membrii Consiliului Suprem de Securitate au cerut Guvernului să vină cu o propunere nouă, pentru a schimba situația de la Procuratura Anticorupție, menționând că instituția nu face față.

În replică, reprezentanții Procuraturii Anticorupție au emis un comunicat de presă în care au menționat că instituția „nu mai este competentă de a investiga corupția electorală, însă Guvernul ar putea lua în calcul experiența Procuraturii Anticorupție de a investiga astfel de cazuri și de a combate acest flagel antisocial care erodează sistemul securității naționale”.

O zi mai târziu, pe 12 noiembrie, procurorul general Ion Munteanu a înaintat un demers Consiliului Superior al Procurorilor, prin care a solicitat să fie modificată structura PA. Chestiunea urmează să fie examinată vineri, 15 noiembrie.

După ședința de Guvern de miercuri, 13 noiembrie curent, și premierul Dorin Recean a criticat-o pe Veronica Dragalin. Premierul a sugerat, în discuții cu presa, că șefa PA nu s-a concentrat pe lucruri prioritare.

După Sandu, și Recean o critică pe Dragalin: Nu doar la Procuratura Anticorupție este lipsă acută de personal

#esec #Maia Sandu #PA #Vadim Vieru #Veronica Dragalin

Piața asigurărilor din Republica Moldova traversează o perioadă de transformări, însă dezvoltarea sectorului rămâne modestă în raport cu potențialul economiei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 25 septembrie 2026 că după încetinirea înregistrată în 2025, piața cunoaște în 2026 o ușoară înviorare.

Datele prezentate în analiză arată că primele brute subscrise au ajuns la 3,54 de miliarde de lei în trimestrul II al anului 2026, în timp ce gradul de penetrare al asigurărilor în economie a rămas la aproximativ 0,9% din PIB în 2025. Deși piața s-a apropiat de dublarea valorii nominale față de anul 2019, aceasta continuă să fie caracterizată de un nivel redus de dezvoltare.

„Piața asigurărilor din Republica Moldova are un potențial semnificativ de dezvoltare, însă structura actuală arată o dependență puternică de segmentul auto. Pentru ca sectorul să se maturizeze, este necesară diversificarea produselor și dezvoltarea segmentelor de asigurări de viață, proprietate și alte forme de protecție”, a spus Veaceslav Ioniță.

Nivelul redus de penetrare evidențiază diferența dintre Republica Moldova și alte economii europene, declară expertul. În 2025, primele de asigurare reprezentau aproximativ 0,9% din PIB în Republica Moldova, comparativ cu 1,34% în România și 2,05% în statele ECE-11. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul este de aproximativ 6,74% din PIB. După mai bine de două decenii de evoluție a sectorului, ponderea asigurărilor în economia Republicii Moldova rămâne sub nivelul atins în 2007, când aceasta a ajuns la aproximativ 1,4% din PIB.

O caracteristică importantă a pieței moldovenești, menționează economistul, este concentrarea pe asigurările auto. Acestea reprezintă aproximativ 68–70% din piața de asigurări, în timp ce asigurările de viață au o pondere de doar aproximativ 3%. În cazul RCA internă, piața a trecut prin schimbări importante după intrarea în vigoare, la 14 ianuarie 2025, a liberalizării parțiale a tarifelor. În 2025, piața RCA internă a scăzut cu 4,9%, iar prima medie a scăzut cu 13,4%, de la aproximativ 1.449 lei la 1.254,7 lei pentru o poliță.

Potrivit analistului economic, liberalizarea a introdus o concurență mai pronunțată prin preț, iar prima de asigurare este într-o măsură mai mare diferențiată în funcție de profilul de risc al asiguratului. Totodată, sistemul bonus-malus devine mai relevant, iar consumatorii pot compara efectiv ofertele disponibile pe piață. Datele CNPF analizate de Veaceslav Ioniță arată că 54,4% dintre dosarele RCA interne au fost soluționate și achitate în cel mult 30 de zile, iar în termen de până la 90 de zile – 91,4% dintre dosare. În același timp, în 8,6% dintre cazuri a fost depășit termenul legal de 90 de zile.

Analiza evidențiază și alte aspecte ale procesului de despăgubire: în aproximativ 23% dintre cazuri a fost înregistrată o întârziere a plății după emiterea deciziei, iar în 14,3% dintre cazuri – o întârziere în comunicarea deciziei. În același timp, rata despăgubirilor pentru RCA internă a ajuns la aproximativ 57,2% în 2026, față de 55% în 2025. Un alt aspect evidențiat în analiză este dezvoltarea redusă a asigurărilor de viață. În 2026/T2, volumul acestui segment a ajuns la circa 111 milioane de lei, însă raportat la PIB ponderea este de numai aproximativ 0,029%, în scădere față de nivelurile înregistrate în anii precedenți.

Potrivit analizei, piața asigurărilor de viață din Moldova este de aproximativ șase ori mai mică decât cea din România și de aproape 20 de ori mai mică decât cea din Cehia, raportată la PIB. Și asigurarea locuințelor rămâne la un nivel redus. În 2026/T2, primele pentru asigurarea locuințelor au ajuns la 158 milioane de lei, după o creștere semnificativă față de 2021, când volumul era de 59 milioane de lei. Cu toate acestea, ponderea în PIB este de aproximativ 0,04%, mult sub nivelurile menționate pentru asigurările de proprietate din Europa.

Datele prezentate mai indică faptul că piața asigurărilor din Republica Moldova a înregistrat creștere în termeni nominali, însă nivelul redus de penetrare în PIB și concentrarea pe asigurările auto arată că sectorul dispune de un potențial semnificativ de dezvoltare. În acest context, evoluțiile recente, inclusiv liberalizarea parțială a pieței RCA, modificarea mecanismelor de stabilire a primelor și creșterea unor segmente precum asigurarea locuințelor, indică transformări calitative care urmează să fie aprofundate în următorii ani.