Azerbaidjanul speră să semneze un tratat de pace cu Armenia la 1 iunie la Chişinău, unde va avea loc summitul Comunităţii Politice Europene (CPE). Declarația a fost făcută vineri, 26 mai curent, de către ambasadoarea Azerbaidjanului la Paris, Leyla Abdullayeva, relatează Reuters. Anume la noi se așteaptă ca Pașinean și Aliyev să negocieze cu Macron și Scholz.

Nikol Pașinian: Armenia este pregătită să recunoască Nagorno-Karabah ca parte a Azerbaidjanului

„Sperăm că un tratat de pace să fie semnat în sfârșit la Chișinău la 1 iunie”, a spus ea. Ambasadoarea a adăugat că acesta este „un moment istoric și un impuls care nu trebuie ratat”.

Surse au declarat agenției citate că președintele francez, Emmanuel Macron, și cancelarul german, Olaf Scholz, ar putea purta discuții cu prim-ministrul armean, Nikol Pașinean, și cu președintele Azerbaidjan, Ilham Aliyev, în marginea summitului.

UE este implicată de mult timp în soluționarea conflictului dintre Erevan și Baku. Pașinean și Aliyev au avut întâlniri la Bruxelles cu participarea politicienilor europeni. UE a decis să trimită o misiune de observare în Nagorno-Karabah în timpul iernii.

Cu o zi înainte, pe 25 mai, Pașinean și Aliyev se aflau la Moscova. Ei au participat la o reuniune extinsă a Consiliului Economic Suprem Eurasiatic (EurAsEC), apoi au avut întâlniri separate și comune cu președintele rus, Vladimir Putin. Cel a afirmat că „probleme nerezolvate” au rămas între părți, dar „sunt de natură pur tehnică”.

STOP CADRU Lukașenko, când ajunge în Kremlin, se simte ca la el acasă. Momentul în care a luat-o pe scurtătură!

„În general, situația se îndreaptă către o soluționare”, a remarcat Putin. El a spus că părțile au convenit într-o săptămână (adică pe 1 iunie) să țină o ședință a vicepremierilor guvernelor celor trei țări, care vor înlătura până acum problemele „neclarate”.

Pașinean și Aliyev au fost de acord cu propunerea.

Secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, a confirmat pe 26 mai că vicepremierii relevanți ai celor trei țări se vor reuni la Moscova pentru a „termina problemele”.

„Există un punct de vedere comun, există o înțelegere a șefilor de stat cu privire la modul de a rezolva acest lucru. Sarcina de a finaliza totul până la capăt nu este stabilită. Prin urmare, este imposibil de prezis data semnării unui tratat de pace… Deși circumstanțele schimbate fac posibilă semnarea unui tratat de pace în viitorul apropiat”, a spus Peskov.

Aliyev a declarat pe 25 mai că există posibilitatea de a semna un acord cu Armenia, deoarece aceasta a recunoscut Nagorno-Karabah ca parte a Azerbaidjanului. Pașinean a declarat acest lucru mai devreme și a confirmat la reuniunea Comunității Economice Eurasiatice că Erevan și Baku au convenit să-și recunoască reciproc integritatea teritorială.

„Pe această bază, facem progrese bune în soluționarea relațiilor noastre”, a spus premierul armean.

Aceasta a fost precedată de blocarea coridorului Lachin, singurul drum din Armenia către Nagorno-Karabah, care este în desfășurare de la jumătatea lunii decembrie. Inițial, drumul a fost blocat de azeri, care s-au prezentat drept eco-activiști, la sfârșitul lunii aprilie, Baku și-a instalat propriul punct de control pe șosea. Ministerul armean de Externe, ca răspuns, a cerut Rusiei să înlăture blocada și să asigure retragerea forțelor azere.

#Armenia #Azerbaidjan #summitul CPE

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.