Azerbaidjanul speră să semneze un tratat de pace cu Armenia la 1 iunie la Chişinău, unde va avea loc summitul Comunităţii Politice Europene (CPE). Declarația a fost făcută vineri, 26 mai curent, de către ambasadoarea Azerbaidjanului la Paris, Leyla Abdullayeva, relatează Reuters. Anume la noi se așteaptă ca Pașinean și Aliyev să negocieze cu Macron și Scholz.

Nikol Pașinian: Armenia este pregătită să recunoască Nagorno-Karabah ca parte a Azerbaidjanului

„Sperăm că un tratat de pace să fie semnat în sfârșit la Chișinău la 1 iunie”, a spus ea. Ambasadoarea a adăugat că acesta este „un moment istoric și un impuls care nu trebuie ratat”.

Surse au declarat agenției citate că președintele francez, Emmanuel Macron, și cancelarul german, Olaf Scholz, ar putea purta discuții cu prim-ministrul armean, Nikol Pașinean, și cu președintele Azerbaidjan, Ilham Aliyev, în marginea summitului.

UE este implicată de mult timp în soluționarea conflictului dintre Erevan și Baku. Pașinean și Aliyev au avut întâlniri la Bruxelles cu participarea politicienilor europeni. UE a decis să trimită o misiune de observare în Nagorno-Karabah în timpul iernii.

Cu o zi înainte, pe 25 mai, Pașinean și Aliyev se aflau la Moscova. Ei au participat la o reuniune extinsă a Consiliului Economic Suprem Eurasiatic (EurAsEC), apoi au avut întâlniri separate și comune cu președintele rus, Vladimir Putin. Cel a afirmat că „probleme nerezolvate” au rămas între părți, dar „sunt de natură pur tehnică”.

STOP CADRU Lukașenko, când ajunge în Kremlin, se simte ca la el acasă. Momentul în care a luat-o pe scurtătură!

„În general, situația se îndreaptă către o soluționare”, a remarcat Putin. El a spus că părțile au convenit într-o săptămână (adică pe 1 iunie) să țină o ședință a vicepremierilor guvernelor celor trei țări, care vor înlătura până acum problemele „neclarate”.

Pașinean și Aliyev au fost de acord cu propunerea.

Secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, a confirmat pe 26 mai că vicepremierii relevanți ai celor trei țări se vor reuni la Moscova pentru a „termina problemele”.

„Există un punct de vedere comun, există o înțelegere a șefilor de stat cu privire la modul de a rezolva acest lucru. Sarcina de a finaliza totul până la capăt nu este stabilită. Prin urmare, este imposibil de prezis data semnării unui tratat de pace… Deși circumstanțele schimbate fac posibilă semnarea unui tratat de pace în viitorul apropiat”, a spus Peskov.

Aliyev a declarat pe 25 mai că există posibilitatea de a semna un acord cu Armenia, deoarece aceasta a recunoscut Nagorno-Karabah ca parte a Azerbaidjanului. Pașinean a declarat acest lucru mai devreme și a confirmat la reuniunea Comunității Economice Eurasiatice că Erevan și Baku au convenit să-și recunoască reciproc integritatea teritorială.

„Pe această bază, facem progrese bune în soluționarea relațiilor noastre”, a spus premierul armean.

Aceasta a fost precedată de blocarea coridorului Lachin, singurul drum din Armenia către Nagorno-Karabah, care este în desfășurare de la jumătatea lunii decembrie. Inițial, drumul a fost blocat de azeri, care s-au prezentat drept eco-activiști, la sfârșitul lunii aprilie, Baku și-a instalat propriul punct de control pe șosea. Ministerul armean de Externe, ca răspuns, a cerut Rusiei să înlăture blocada și să asigure retragerea forțelor azere.

#Armenia #Azerbaidjan #summitul CPE

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.