Rusia este cea mai importantă si directă amenințare pentru securitatea euro-atlantică, iar aliații din NATO sunt angajați să crească nivelul prezenței militare aliate în țările de pe flancul estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, au stabilit miercuri, 22 februarie curent, la Varșovia, liderii celor nouă state aliate de pe flancul estic al NATO, într-o declarație comună adoptată la capătul summitului extraordinar al formatului “București 9”, la care au participat președintele american, Joe Biden, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Suntem gata să cooperăm strâns și să îi sprijinim pe partenerii noștri – Republica Moldova, Georgia, Bosnia și Herțegovina, care sunt cei mai expuși riscului de destabilizare și a influenței maligne a Kremlinului, în estul și sudul Alianței.

În documentul adoptat în prezența lui Biden și Stoltenberg în ajunul împlinirii unui an de la invazia Rusiei împotriva Ucraina, președinții Andrzej Duda și Klaus Iohannis și ceilalți lideri din regiune condamnă “în termenii cei mai puternici, războiul de agresiune al Rusiei”, sprijină ferm “aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei” și se declară pregătiți să sprijine partenerii precum Republica Moldova.

“Acum un an, Rusia a devastat pacea și securitatea în Europa prin încercarea de a subjuga Ucraina prin forță (…) Ca răspuns la războiul sângeros de agresiune al Rusiei, Aliații NATO au reacționat decisiv într-o manieră unitară si responsabilă. Pentru a-și proteja cetățenii și teritoriul, Aliații sunt angajați să implementeze noul punct de referință pentru postura de descurajare și apărare a NATO și să crească nivelul prezenței militare în țările noastre”, au decis liderii Poloniei, României, Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei și Ungariei. “În pregătirea Summitului de la Vilnius, vom continua să întărim postura noastră de descurajare și apărare pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră”, au mai transmis aceștia.

Declarația Comună a Liderilor Formatului București Nouă

Varșovia, 22 februarie 2023

Noi, Șefii de Stat și de Guvern ai Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României, Republicii Slovace și Ungariei, ne-am întâlnit astăzi, la un an de la declanșarea războiului de agresiune neprovocat și brutal al Rusiei împotriva Ucrainei. Salutăm participarea Președintelui Statelor Unite ale Americii și a Secretarului General al NATO la întâlnirea noastră, care servește ca mărturie a puternicei legături transatlantice și reconfirmă angajamentul de neclintit al NATO pentru apărarea fiecărui centimetru de teritoriu aliat.

Acum un an, Rusia a devastat pacea și securitatea în Europa prin încercarea de a subjuga Ucraina prin forță. Acțiunile Kremlinului au dus la o degradare drastică a mediului de securitate în zona euroatlantică, subminând grav securitatea partenerilor noștri.

Rusia este cea mai importantă si directă amenințare pentru securitatea Aliată. Ca răspuns la războiul sângeros de agresiune al Rusiei, Aliații NATO au reacționat decisiv într-o manieră unitară si responsabilă. Pentru a-și proteja cetățenii și teritoriul, Aliații sunt angajați să implementeze noul punct de referință pentru postura de descurajare și apărare a NATO și să crească nivelul prezenței militare în țările noastre.

NATO este o alianță defensivă. La Madrid, am agreat să avem o apărare înaintată cu forțe robuste aflate pe poziții, multi-domeniu și gata de luptă pentru a rămâne credibili și capabili să respingem orice oportunitate de agresiune din partea oricărui posibil adversar. În pregătirea Summitului de la Vilnius, vom continua să întărim postura noastră de descurajare și apărare pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră. NATO și angajamentul articolului V de a ne apăra unul pe celălalt reprezintă baza securității euroatlantice.

Reafirmând angajamentul nostru pentru politica Ușilor Deschise, la Madrid am invitat Finlanda și Suedia să se alăture Alianței. Așteptăm cu nerăbdare să le urăm curând bun venit ca aliați NATO.

Condamnăm, în termenii cei mai puternici, războiul de agresiune al Rusiei. Bilanțul morților civili ucraineni este în creștere din cauza loviturilor fără discriminare ale rachetelor ruse și a atacurilor deliberate asupra infrastructurii critice, inclusiv prin folosirea Mării Negre ca platformă de lansare. Cei responsabili pentru atrocități și crime de război vor fi trași la răspundere. Suntem hotărâți să menținem presiunea internațională asupra Rusiei. De asemenea, îi condamnăm pe toți cei care facilitează activ agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv Belarus.

Conform Cartei ONU și dreptului internațional, Ucraina își exercită dreptul legitim de a se apăra împotriva agresiunii Rusiei pentru a recâștiga controlul deplin asupra teritoriului propriu și are dreptul de a elibera teritoriile ocupate în cadrul granițelor sale recunoscute internațional. Vom continua să sprijinim eforturile Ucrainei în acest scop, atât timp cât va fi necesar. Salutăm eroismul poporului ucrainean și curajul armatei sale. Aducem un omagiu bărbaților și femeilor din armata ucraineană care luptă pentru apărarea libertății lor și pentru valorile noastre comune.

Viitorul Ucrainei se află în Europa. Sprijinim ferm aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei.

Rusia a calculat extrem de greșit invadarea Ucrainei și subminarea ordinii internaționale bazate pe reguli. Suntem mai puternici și mai uniți ca niciodată, reafirmând legătura transatlantică durabilă dintre națiunile noastre. Vom continua să luptăm pentru pace, securitate și stabilitate în întregul spațiu euroatlantic.

Așteptăm cu nerăbdare următoarea noastră reuniune la Bratislava, în luna iunie, în pregătirea Summitului NATO de la Vilnius.

#B9 #NATO #Republica Moldova #Varsovia

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.