Comisia Națională de Examene a aprobat lista celor 93 de Centre de bacalaureat pentru sesiunea 2023. Din numărul total de centre, 31 se află în municipiul Chişinău.

Ministerul Educației spune că, reieșind din numărul total de candidați în fiecare raion/municipiu, în 16 dintre raioane este instituit un singur centru de bacalaureat.

În sesiunea de examen 2023 sunt înscriși 19064 de candidați, dintre care 2478 sunt candidați restanțieri din sesiunile anterioare. În sesiunea 2022 au fost înscriși la examenul național de bacalaureat 18566 de candidați, în 2021 – 16773, iar în sesiunea 2019 – 17754.

În anul curent, la profilul real au depus cereri pentru a susține bacalaureatul 8798 de candidați, la profilul umanist – 9415 de candidați, la profilul arte – 537 de candidați și la profilul sport – 314 candidați.

Conform limbii de instruire candidații înscriși la sesiune sunt repartizați după cum urmează: limba de instruire română – 15441 candidați, limba de instruire rusă/engleză/bulgară/ucraineană/găgăuză – 3623 de candidați.

Din numărul total de candidați care s-au înscris pentru susținerea examenului național de bacalaureat 12468 sunt din licee teoretice, 6130 – colegii/centre de excelență, instituții de învățământ superior – 287, externat – 179.

Testele rezolvate vor fi verificate în patru centre republicane de evaluare din mun. Chișinău începând cu data de 2 iunie. Pe data de 26 iunie, în centrele de bacalaureat, vor fi afișate rezultatele din sesiunea de bază. Programul de desfășurare a sesiunii de examene 2023 poate fi accesat aici.

Reamintim că, sesiunea de bacalaureat se va desfășura în perioada 02 – 20 iunie 2023. Orarul probelor de examen sesiunea 2023 poate fi găsit aici.

În context, Ministerul Educației și Cercetării îndeamnă elevii claselor absolvente să se pregătească temeinic și conștiincios pentru susținerea examenelor naționale de absolvire, sesiunea 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BAC 2023 #candidati #ministerul educatiei #sesiune de balacaureat

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.