Este vorba de o boală de origine alimentară numită salmoneloză. Bacteria îmbolnăvește 1,35 milioane de persoane și spitalizează 26.500 de persoane în fiecare an doar în SUA. Ucide mai multe persoane în total decât orice alt tip de intoxicație alimentară, potrivit Harvard Health Publishing.

Bacteria Salmonella poate fi vicleană, nu doar prin declanșarea unor complicații neobișnuite, ci și prin infectarea oamenilor în moduri surprinzătoare, susține Dr. Elizabeth Hohmann, specialist în boli infecțioase la Massachusetts General Hospital.

Potrivit publicației citate, un pacient pe care Dr. Elizabeth Hohmann l-a tratat s-a prezentat cu un anevrism aortic abdominal (o umflătură periculoasă în secțiunea inferioară a celei mai mari artere a corpului), care părea infectat. Testele au dezvăluit că are Salmonella.

Cum se infectează oamenii cu Salmonella?

Multe dintre alimentele în care se ascunde bacteria Salmonella sunt crude sau insuficient gătite. Produsele de pui crud pane, cum ar fi nuggets și puiul a la Kiev, sunt o modalitate prin care bacteria poate ajunge pe masa consumatorilor.

„Dar o varietate de alimente au fost contaminate – inclusiv busuiocul organic, pepenii, carnea de vită tocată, untul de nuci, aluatul crud pentru prăjituri, ouăle, laptele crud sau nepasteurizat și făina. Chiar și animalele de companie mici, cum ar fi broaștele țestoase și broaștele, împreună cu mâncarea pentru câini, au contribuit la izbucnirea unor focare de Salmonella în ultimii ani”, scrie Harvard Health Publishing.

De asemenea, vă puteți infecta prin manipularea alimentelor contaminate și răspândirea bacteriei de pe mâini în gură. În plus, o puteți răspândi altora pe mâini sau chiar pe haine, fără a vă îmbolnăvi dumneavoastră.

„Este un microb care este transportat în scaun și în fecalele animalelor și este prezent și în mediul înconjurător. Așa că se poate instala pe o mulțime de obiecte inanimate diferite, în soluri și în utilaje, în special în medii umede”, spune Dr. Hohmann.

Simptomele care trebuie să vă îngrijoreze!

De cele mai multe ori, infecția cu Salmonella duce la gastroenterită, provocând de obicei doar o durere de stomac, crampe abdominale și diaree. Aceste simptome pot începe chiar și la șase ore după ingerarea bacteriei. De obicei, simptomele se rezolvă de la sine în două-trei zile.

Unii oameni au simptome atât de ușoare încât abia se observă.

„Cazul clasic ar putea fi un student de colegiu care mănâncă un burrito dintr-un loc dubios, se îmbolnăvește pentru câteva zile, se face bine și nu se gândește la nimic”, spune Dr. Hohmann.

Uneori, simptomele sunt mai grave, cum ar fi crampe abdominale severe și diaree cu sânge, sau febră mare inexplicabilă și oboseală accentuată. Aceste simptome necesită un apel la medic.

Cum se tratează salmoneloza?

Cei mai mulți oameni se vor însănătoși singuri, fără medicamente, susține medicul. Înlocuirea lichidelor pierdute prin sorbirea de apă sau băuturi cu electroliți pentru a evita deshidratarea va ajuta.

Mergeți la un medic dacă aveți: diaree și o febră mai mare de 38 de grade Celsius; diaree care nu se ameliorează după trei zile; scaune cu sânge; vărsături atât de severe încât vă împiedică să rețineți lichidele.

„Dacă medicii decid să prescrie antibiotice, persoana care ia medicamentul poate răspândi organismul pentru mai mult timp decât dacă nu ar fi fost tratată niciodată. Apoi, acea persoană poate avea ocazia – fie printr-o igienă personală precară, fie prin sex sau prin muncă în domeniul alimentar – să îl răspândească și altora”, explică specialistul.

Unii oameni se îmbolnăvesc mai mult de salmoneloză decât alții, aparent fără motiv. Dar anumiți oameni sunt deosebit de vulnerabili la o infecție gravă, inclusiv: adulții de 65 de ani și mai în vârstă; femeile însărcinate; copiii sub 5 ani; persoanele al căror sistem imunitar este slăbit de boli (cum ar fi cancerul) sau de tratamente (cum ar fi medicamentele imunosupresoare).

Un mic procent dintre cei infectați pot avea Salmonella în sânge, ceea ce poate răspândi infecția în alte părți ale corpului, cum ar fi tractul urinar, oasele, articulațiile sau sistemul nervos central (creierul și lichidul spinal).

#bacterii #Salmonella #sanatate

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.