Balenele albastre au devenit tot mai greu de observat în apropierea Insulelor Galápagos, iar cercetătorii cred că fenomenul El Niño ar putea fi unul dintre motive. Temperaturile neobișnuit de ridicate ale Oceanului Pacific modifică ecosistemele marine și obligă numeroase specii să își schimbe zonele în care se hrănesc și migrează.

În timpul unei expediții care a durat nouă luni, desfășurată între octombrie 2025 și iulie 2026, cercetătorii trimiși de Direcția Parcului Național Galápagos au căutat balene albastre în zone în care acestea fuseseră observate în trecut. Obiectivul echipei era să identifice exemplare și să le atașeze transmițătoare prin satelit, pentru a le putea urmări traseele de migrație.

În ciuda căutărilor desfășurate pe parcursul întregii expediții, oamenii de știință nu au reușit să observe nici măcar o balenă albastră.

Măsurătorile realizate în timpul expediției au confirmat influența fenomenului El Niño asupra apelor din regiune. Temperatura de la suprafața oceanului a variat între 25,5 și 27,6 grade Celsius, în timp ce la o adâncime de 100 de metri au fost înregistrate valori cuprinse între 19,11 și 19,67 grade Celsius.

Potrivit Centrului Științific Galápagos, toate aceste temperaturi au fost peste media obișnuită pentru perioada respectivă.

Cercetătorii au observat și o modificare importantă a structurii termice a oceanului. Stratul de apă cu o temperatură de aproximativ 20 de grade Celsius, care se găsește în mod normal la adâncimi cuprinse între 20 și 45 de metri în zona Insulelor Galápagos, a fost identificat mult mai jos, între 78 și 96 de metri.

Această schimbare ar putea afecta hrănirea balenelor albastre. Explicația este legată de faptul că temperatura apei influențează distribuția hranei lor, în special a krilului, mici crustacee care reprezintă o componentă importantă a alimentației acestor mamifere marine.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Daniela Alarcón, cercetătoare și profesoară la Universitatea San Francisco de Quito și Centrul Științific Galápagos, a declarat pentru Live Science că balenele ar putea rămâne mai la sud, în zone unde apa este mai rece, iar hrana este mai ușor de găsit.

Totuși, cercetătoarea a atras atenția că lipsa observațiilor din timpul unei expediții intensive nu înseamnă că balenele au încetat să mai ajungă în Insulele Galápagos.

Deși cercetătorii nu au reușit să identifice niciun exemplar timp de nouă luni, balenele albastre nu au dispărut complet din regiune.

În septembrie, după încheierea expediției, rețeaua de știință participativă Cetácea Galápagos a raportat prezența unei balene albastre adulte și a puiului său în zona Punta Pitt, pe insula San Cristóbal.

#balene #Fenomenul El Nino #Galapagos

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.