Sute de tineri din municipiul Bălți și din regiunea de nord a țării, alături de reprezentanți ai autorităților publice, instituțiilor de învățământ, organizațiilor de tineret și partenerilor de dezvoltare, au participat la deschiderea Programului „Bălți – Capitala Tineretului 2026”.

Pe parcursul anului 2026, inițiativa va beneficia de un buget de 4 milioane de lei și va include un amplu calendar de activități dedicate tinerilor.

Evenimentul de lansare a cuprins paneluri de discuții cu reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, invitați internaționali din România, Ucraina și Polonia, expoziții artistice realizate de tineri, momente culturale și sesiuni de dialog, care au reflectat diversitatea intereselor și implicarea activă a tinerilor în viața comunității.

„Felicitări pentru curaj și pentru determinarea de a participa în această competiție, de a vă asuma un rol important și de a deveni Capitala Tineretului pentru întreaga țară, timp de un an de zile. De asemenea, felicitări celor care au făcut acest lucru posibil – celor care au scris proiectele, organizațiilor care și-au dorit să facă mai mult, precum și Primăriei municipiului Bălți. Sunt sigur că aici, la Bălți, sunt tineri cu inițiativă, iar noi contăm pe energia și implicarea voastră”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

Directorul Agenției Naționale pentru Tineret, Alexandr Petrov, a evidențiat rolul tinerilor în dezvoltarea durabilă a comunităților locale și importanța investițiilor constante în politici și programe de tineret.

„Bălțiul a câștigat datorită tinerilor de aici. Dosarul vostru a fost cel mai bun nu datorită faptului că aveți o infrastructură de organizații de tineret bine pusă la punct sau pentru că aveți una dintre cele mai puternice rețele de centre de tineret, ci pentru că ați reușit să aduceți inovație”, a spus Alexandr Petrov.

Pe parcursul zilei, participanții au asistat la discuții despre rolul autorităților publice în susținerea tinerilor, cooperarea dintre instituții, mediul academic și organizațiile neguvernamentale, precum și la sesiuni în care tinerii și-au exprimat viziunile și așteptările privind dezvoltarea municipiului Bălți.

Totodată, a fost prezentat calendarul activităților planificate pentru anul 2026, care include inițiative educaționale, civice, culturale și de participare activă, adresate tinerilor din municipiu și din regiune.

În cadrul inaugurării a fost desemnat și imnul oficial „Bălți – Capitala Tineretului 2026”, ales în urma unui concurs din patru creații muzicale finaliste, interpretate live în fața publicului.

Programul național „Capitala Tineretului”, inițiat de Ministerul Educației și Cercetării și implementat cu sprijinul Agenției Naționale pentru Tineret, are drept scop încurajarea implicării active a tinerilor în viața comunităților, prin susținerea inițiativelor educaționale, culturale și civice desfășurate pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Balti #Capitala Tineretului

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.