În municipiul Bălți ar putea apărea sistemul de parcare cu plată. Autorii proiectului au propus spre dezbateri publice modul de implementare și funcționare a acestuia, scrie tvn.md.

„Noi am făcut o analiză comprehensivă, inclusiv cu particularitățile locale din municipiul Bălți și am venit cu proiectul de regulament, care va reglementa totul acest program. În continuare, administrația publică locală trebuie să adopte acest și să decidă modalitățile prin care se implementează, deoarece noi am indicat în studiu toate modalitățile conform cadrului legal în vigoare. Acest proiect presupune o organizare a parcărilor în municipiul Bălți, s-a luat practica internațională, ca locuitorii municipiului Bălți să poată găsi ușor un loc de parcare, să nu fie create ambuteiaje, este vorba și de securitatea și a conducătorilor de vehicule și a pietonilor”, a menționat Alexandru Baltag, autorul proiectului.

Oamenii vor putea fie să procure un abonament, fie să achite pentru un loc de parcare per oră.

„Spuneți-mi, de ce noi ne complicăm și atragem aici un agent economic, cum spuneți 3% dăm primăriei, de ce să nu facem cum a fost făcut în Austria, Viena, ca la Botoșani, la București. Că, acolo unde este parcare publică se pune barieră de trecere cu jeton, noi dăm, asta deja decide fie viceprimarul, fie consiliu municipal, este agent economic sau o întreprindere municipală, sau Serviciul Fiscal, dar teritoriile rezidențiale se dă total primăriei, se organizează licitație, noi singuri construim parcări., de exemplu, luam cartierul 10 pentru că acolo e cea mai mare problemă. Experimentăm, planificăm parcările, facem delimitările necesare, Serviciul Fiscal ne zice câte locuri putem construi, 1000 să zicem, la Botașani funcționează așa, mai aproape de bloc, mai scump costă” a afirmat Nicolai Grigorișin, consilier local.

Potrivit viceprimarului, regulamentul prevede că, fie se aplică marcaj special, fie se pune un semn distinctiv care specifică numărul contractului și cine are voie să se parcheze.

„În acest regulament, după cum s-a și spus de către specialiști este indicat că se formează o licitație, pe care îl va face primăria municipiului Bălți și omul obține dreptul de posesie în această licitație și ea minim este de 12 luni cu perioada extinderii”, a declarat viceprimarul Vitalie Balan.

Părerile oamenilor referitor la acest subiect s-au împărțit.

„Desigur, ca și gunoiul, ca și apa, eu achit mie mi se oferă. Așa și aici, eu aș achita locul de parcare doar să știu că nimeni nu vine să se parcheze, să-l am permanent pe al meu să nu caut.”

„Ele trebuiesc, dar doar acolo unde trebuie să fie parcări cu plată, dar nu peste tot, trebuie să fie locuri specializate unde vor fi parcări cu plată. Rareori se întâmplă, Bălțiul încă nu este în pericol, referitor la locurile de parcare, eu consider că, sunt destule.”

Tarifele propuse vor varia de la 10 lei/oră și 15 lei/oră în dependență de zona parcării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Balti #parcare #proiect

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.