Consiliul directorilor executivi ai Băncii Mondiale a aprobat finanțarea pentru Proiectul „Securitatea aprovizionării cu apă și sanitație în Moldova” în valoare de 44.1 milioane EUR, care va susține Guvernul Moldovei în implementarea unei abordări comprehensive și pe termen lung pentru soluționarea provocărilor persistente în sectorul apei din țară.

Moldova se confruntă în continuare cu provocări în sectorul apei; seceta din 2020 împreună cu criza indusă de pandemia COVID-19 a accentuat necesitatea de a investi într-un sector mai incluziv și mai rezilient al apei. Proiectul „Securitatea aprovizionării cu apă și sanitație în Moldova”, co-finanțat de Agenția de dezvoltare din Austria, include investiții esențiale în apă și sanitație în orașe și zone rurale în scopul de a majora accesul la servicii gestionate într-un mod sigur.

Pe lângă aceasta, intervențiile privind apa, sanitația și igiena (WASH) în școli și instituții de asistență medicală vor majora accesul la servicii reziliente WASH. De asemenea, se preconizează un proiect-pilot de sanitație la fața locului pentru a susține gospodăriile în dobândirea accesului la servicii îmbunătățite de sanitație, folosind tehnologii cu cost redus. Proiectul-pilot va fi utilizat pentru a influența și accelera aceste abordări în cadrul Programului național de aprovizionare cu apă și sanitație.

„Moldova are nevoie de investiții într-un sector mai incluziv și mai rezilient al apei. Proiectul „Securitatea aprovizionării cu apă și sanitație” este esențial pentru a contribui la majorarea rezervelor de apă, îmbunătățirea calității apei și a capacității de gestionare a utilităților de apă în Moldova. Aceasta înseamnă că un număr semnificativ de persoane din zonele insuficient deservite vor beneficia de acces la servicii de apă potabilă și sanitație gestionate în mod adecvat”, a declarat Inguna Dobraja, Manager de Țară al Băncii Mondiale în Moldova.

De asemenea, proiectul include o componentă de învățare și de consolidare a capacităților, care susține agenda de reforme a Guvernului Moldovei în sectorul respectiv, asigurând faptul că investițiile accelerate rezultă în servicii mai bune de apă și sanitație, că performanța utilităților de apă este îmbunătățită și că reziliența este integrată în sistem.

Se preconizează că aproximativ 66.500 persoane vor beneficia direct din proiect prin obținerea accesului la servicii de apă potabilă și sanitație, acestea fiind gestionate într-un mod sigur; multe din aceste persoane vor fi conectate pentru prima dată la o rețea centralizată. Pe lângă aceasta, elevii și personalul din aproximativ 100 școli (în jur de 25.000 persoane), precum și pacienții și personalul din 25 instituții de asistență medicală din zone rurale, vor beneficia de facilități îmbunătățite WASH.

De la momentul aderării Republicii Moldova la Banca Mondială în anul 1992, peste 1,3 miliarde dolari SUA au fost alocate pentru finanțarea a peste 60 operațiuni în țară. La momentul de față, portofoliul Băncii Mondiale include 11 proiecte în curs de desfășurare cu un angajament total în valoare de 591,2 milioane dolari SUA. Domenii de suport includ reforma cadrului de reglementare și dezvoltarea afacerilor, modernizarea serviciilor guvernamentale, administrarea fiscală, înregistrarea proprietății funciare, educația, sectorul drumurilor, sănătatea și domeniul social, inclusiv răspunsul de urgență la COVID-19, agricultura și sectorul energetic.

#banca mondiala #proiect pilot #securitatea aprovizionării cu apă

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.