Luni, 29 noiembrie 2020, Banca Națională a Moldovei (BNM) organizează o serie de evenimente dedicate aniversării a 28-a, de la introducerea leului moldovenesc.

Cu această ocazie guvernatorul BNM, Octavian Armașu subliniază că punerea în circulație, în urmă cu 28 de ani, a monedei naționale – leul moldovenesc – a devenit parte a istoriei noastre alături de alte atribute statale care ne determină ca țară suverană și independentă.

„Moneda națională este nu doar un atribut al statului, dar joacă un rol foarte important în economie. Sporirea calității monedei naționale și a nivelului de utilizare a plăților fără numerar reprezintă unul dintre obiectivele strategice ale BNM”, afirmă șeful băncii centrale.

Conform informațiilor oferite de la BNM, în acest an, startul aniversării va fi dat de un eveniment festiv de lansare a unor monede comemorative și jubiliare, care se va desfășura la Biblioteca Națională a Republicii Moldova. Evenimentul va fi transmis în direct pe pagina web a BNM și profilurile sale din rețelele de socializare (Facebook și Youtube).

Tot luni, la muzeul Băncii Naționale a Moldovei, între orele 13.00 și 17.00, va avea loc o expoziție, la care vizitatorii vor putea să se familiarizeze cu istoria monedei naționale. Pentru a respecta normele sanitare, va fi permis accesul a câte 10 persoane în grup, care vor prezenta certificatul de vaccinare sau testul negativ Covid-19, cu excepția copiilor. Toți participanții vor purta mască de protecție. O vizită va dura 30 de minute. Doritorii se pot înregistra la adresa electronică edufin@bnm.md până pe 28 noiembrie 2021 (inclusiv).

În aceeași zi, studenții de la Facultatea de jurnalism și științele comunicării din cadrul Universității de Stat din Moldova vor participa la un atelier de instruire cu genericul „Cum ajung banii în circulație”. Totodată, experții băncii centrale vor relata care sunt elementele de siguranță ale monedei naționale.

Amintim că, Leul moldovenesc a fost introdus în circulație pe 29 noiembrie 1993, iar timp de 28 de ani s-a modernizat în mod constant.

#aniversare #BNM #leul moldovenesc

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.