Banca Națională a Moldovei organizează astăzi, 21 martie 2022, un eveniment de deschidere a Săptămânii Internaționale de Educație Financiară (Global Money Week), care a ajuns la cea de a zecea aniversare. Aceasta este marcată în lumea întreagă și atrage în fiecare an tot mai mulți participanți la diferite niveluri ale societății.

Astfel, la evenimentul preconizat de banca centrală vor lua parte reprezentanți ai instituțiilor publice, ai societății civile, elevi și studenți din Republica Moldova, parteneri în realizarea proiectelor de educație financiară de la noi și de peste hotare.

De asemenea, prima zi a Săptămânii Internaționale de Educație Financiară va fi însemnată prin încheierea unui Acord de parteneriat între Banca Națională și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova. Conjugarea eforturilor în acest sens vine în sprijinul cetățenilor pentru a le oferi informații de care au nevoie zi cu zi în familiarizarea și interacțiunea cu mediul financiar.

Sunt tot mai mulți doritori de a cunoaște ce înseamnă conceptele financiare și este de înțeles acest lucru. An de an, se produc schimbări pe plan local și cel internațional în toate domeniile. Astăzi, trăim o nouă realitate, cu mari provocări și cu noi încercări, care ne determină să ne adaptăm deciziile la actualele evoluții și tendințe. În Republica Moldova reformele au adus progrese în sectorul bancar, pe care astăzi îl avem puternic, stabil și bine capitalizat și, cu certitudine, ne propunem să păstrăm și chiar să îmbunătățim ceea ce am obținut. În acest sens, Banca Națională a Moldovei întreprinde măsurile necesare pentru a asigura stabilitatea financiară a țării noastre, afirmă Octavian Armașu, guvernator al Băncii Naționale.

În cadrul evenimentului menționat, va avea loc un atelier de instruire on-line (ZOOM) pentru tinerii interesați de subiectul financiar, care va fi organizat în baza proiectului de educației financiară „Dă sens banilor” realizat de Banca Națională în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”. Astfel, participanții vor afla sau își vor aprofunda cunoștințele referitoare la sistemul financiar din țara noastră, drepturile specifice ale utilizatorilor de plată ș.a.

Un alt atelier de instruire va fi organizat pentru studenții de la facultatea de jurnalism și științele comunicării a Universității de Stat din Moldova, în colaborare cu Clubul Presei Economice.

Banca Națională a Moldovei se alătură în fiecare an inițiativei Global Money Week , la care până în prezent au aderat 176 de țări.

Partea oficială a evenimentului va fi transmisă în direct pe:

Pagina web BNM: https://www.bnm.md/
Profilul Facebook al BNM: https://www.facebook.com/BNMoficial
Canalul Youtube al BNM: https://www.youtube.com/channel/UCLpDfxKzSqgMiqyH-y6l9Hg
https://rlive.md/global-money-week-2022-organizat-de-catre-banca-nationala-a-moldovei/

#BNM #Global Money Week

Comisia Europeană a propus pe 17 iulie revizuirea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), una dintre principalele politici climatice ale Uniunii Europene. Revizuirea se conturează drept una dintre cele mai importante confruntări din politica climatică a UE, pentru că pune față în față ambițiile climatice, competitivitatea industriei și prețurile la energie, transmite presa română.

Ce este ETS

ETS este sistemul prin care industria grea plătește pentru poluarea produsă. Aceste industrii generează aproximativ 40% din emisiile UE. Pentru fiecare tonă de dioxid de carbon emisă, companiile trebuie să cumpere certificate — cu cât poluează mai mult, cu atât plătesc mai mult.

Unele industrii primesc certificate gratuite, ca să nu-și mute producția în țări cu reguli de mediu mai relaxate. Certificatele gratuite urmau să dispară complet până în 2039, dar Comisia propune acum ca ele să continue, condiționat, din cauza temerilor legate de competitivitate.

De ce se schimbă sistemul acum

ETS a fost introdus în 2005 și a redus cu 50% emisiile din sectoarele acoperite. UE și-a asumat însă ținte tot mai ambițioase — reducere de 55% până în 2030, neutralitate climatică până în 2050 și un nou obiectiv de reducere de 90% până în 2040 — motiv pentru care Comisia spune că sistemul trebuie adaptat.

Ce industrii sunt vizate

Oțel, fier, ciment, produse chimice, rafinării, hârtie, sticlă, ceramică și aluminiu. Aviația și transportul maritim sunt incluse parțial, iar din 2029 vor plăti și zborurile internaționale care sosesc din destinații situate la mai puțin de 5.000 km. Banii obținuți ar trebui direcționați spre tehnologii curate, pentru finanțarea tranziției verzi.

Ce e în joc

Sistemul a generat, de la înființare, venituri de 265,7 miliarde de euro pentru statele membre. Comisia vrea acum ca statele să aloce cel puțin 50% din acești bani strict pentru decarbonizare — o măsură care ar putea întâmpina rezistență, pentru că mulți au folosit până acum banii pentru bugetul general.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cine e pro și cine e contra

Industria chimică și alte sectoare grele acuză sistemul de prețuri mari la energie și închiderea unor fabrici, mai ales după renunțarea la gazele rusești. Italia a cerut eliminarea ETS, iar Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia s-au opus costurilor ridicate.

De partea opusă, Portugalia, Spania, Danemarca și Finlanda susțin păstrarea sistemului, pentru că veniturile finanțează tranziția climatică. Chiar și unele companii care au investit deja în tehnologii curate preferă un ETS mai puternic, temându-se că eliminarea lui ar compromite investițiile făcute.

Ce urmează

Propunerea ajunge acum la Consiliul UE și Parlamentul European, care vor începe negocierile după vacanța de vară. Comisia se așteaptă ca reforma să devină unul dintre cele mai disputate dosare climatice ale UE.

#piața carbonului #UE