Delegația Băncii Naționale a Moldovei, condusă de guvernatoarea Anca Dragu, participă în perioada 29–30 septembrie la Forumul Inițiativei de la Viena, desfășurat la Bruxelles sub egida Comisiei Europene. Ediția din acest an se concentrează pe proiectul Uniunea pentru economii și investiții (Savings and Investments Union) pentru economiile din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est.

Forumul reunește decidenți de nivel înalt, guvernatori de bănci centrale, experți internaționali din domeniul financiar și reprezintă o platformă de dialog pentru consolidarea stabilității financiare și integrarea piețelor de capital în țările cu economii în curs de dezvoltare și modernizare, reunind sectorul public și privat în jurul unei viziuni comune pentru dezvoltare economică.

Guvernatoarea BNM, doamna Anca Dragu, a avut o primă întrevedere cu John Berringan, directorul general pentru Stabilitate Financiară, Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital din cadrul Comisiei Europene (DG FISMA). Cei doi au vorbit despre consolidarea cooperării în domeniul integrării europene, evaluarea echivalenței cadrului prudențial bancar moldovenesc și progresele Moldovei în conectarea sectorului bancar moldovenesc la Zona Unică de Plați în Euro (SEPA).

„Banca Națională a Moldovei este pe deplin angajată în procesul de aliniere la cele mai înalte standarde europene în materie de reglementare, supraveghere, asigurare a stabilității sistemului bancar și integrare financiară europeană. În scurt timp, Republica Moldova va deveni parte operațională a SEPA, lucru care înseamnă o deschidere reală către UE și un sprijin semnificativ pentru cetățeni și mediul de afaceri prin transferuri mai rapide, mai sigure și mai ieftine”, a declarat guvernatoarea BNM.

Programul vizitei la Bruxelles include și alte întrevederi la nivel înalt cu Valdis Dombrovskis, Comisarul pentru Economie, Productivitate, Implementare și Simplificare, Maria Luís Albuquerque, Comisarul pentru Servicii Financiare și Uniunea Economiilor și Investițiilor, precum și cu directorii generali ai DG ECFIN, Maarten Verwey și DG ENEST, Gert Jan Koopman.

Discuțiile vor aborda teme precum stabilitatea financiară, cooperarea regională și procesul de aliniere la standardele europene, îndeosebi, în contextul actual, când votul cetățenilor moldoveni a confirmat continuarea direcției de integrare europeană a Republicii Moldova.

Banca Națională a Moldovei a devenit membru al Inițiativei de la Viena în iunie 2025. Aderarea la Inițiativa de la Viena reflectă atât reformele substanțiale implementate în ultimul deceniu pentru îmbunătățirea transparenței și supravegherii prudențiale, cât și angajamentul strategic al Republicii Moldova de integrare în Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Banca Nationala #Forumul de la Viena

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.