Banca Națională a Moldovei (BNM) prelungește concursul de design pentru simbolul leului moldovenesc, lansat pe 29 noiembrie 2023, cu prilejul celei de-a 30-a aniversări de la introducerea monedei naționale. Competiția are scopul de a oferi studenților și profesioniștilor din domeniul designului grafic posibilitatea să își exprime viziunea individuală și să își valorifice forța creativă în reprezentarea simbolică a monedei naționale.

Concursul se va încheia pe 31 octombrie, ora 20:00, iar rezultatele acestuia vor fi făcute publice pe 29 noiembrie 2024, de Ziua monedei naționale a Republicii Moldova.

„Autorii celor mai originale proiecte vor fi identificați de o comisie formată din reprezentanți ai BNM, Comisiei Naționale de Heraldică și/sau specialiști din domeniile cultură, istorie, știință. În cadrul concursului, vor fi desemnați cel mult cinci învingători, care vor fi premiați cu moneda comemorativă și jubiliară de argint „Brandul de țară «Pomul vieții»” emisă de Banca Națională a Moldovei.

Astfel, doritorii de a se înscrie la concurs vor expedia proiectele de design și actele ce atestă efectuarea studiilor în domeniul solicitat, cu specificarea „Concurs de design pentru simbolul leului moldovenesc”, precum și alte informații necesare la adresa electronică concurs@bnm.md”, informează reprezentanții BNM.

Condițiile de participare la concurs pot fi consultate în procedura de organizare a concursului de design pentru simbolul leului moldovenesc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#simbol #leul moldovenesc #concurs #BNM

Au trecut 51 de zile de când SUA și Israelul au declanșat războiul împotriva Iranului, pe 28 februarie. În acest interval, lumea a pierdut peste 50 de miliarde de dolari din petrolul brut, potrivit agenției de știri Reuters și analiștilor, iar repercusiunile ar putea fi resimțite încă mulți ani de acum înainte, transmite g4media.ro.

Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a declarat vineri, 17 aprilie curent, că Strâmtoarea Ormuz a fost „complet” redeschisă, după ce Teheranul o închiseseră efectiv.

De la începutul războiului, peste 500 de milioane de barili de țiței și condensat au fost scoși de pe piața globală, potrivit datelor Kpler.

O întrerupere istorică

Aceasta este cea mai mare întrerupere a aprovizionării cu energie din istoria modernă, se afirmă.

Este echivalent cu faptul că niciun vehicul nu ar circula pe niciun drum la nivel global timp de 11 zile, a declarat Iain Mowat, analist principal la Wood Mackenzie.

Pe parcursul lunii martie, țările arabe din Golf au pierdut aproximativ opt milioane de barili din producția de țiței – aproape cât producția combinată a Exxon Mobil și Chevron.

Având în vedere că prețurile țițeiului au fost în medie de aproximativ 100 de dolari pe baril de la începutul războiului, volumele lipsă reprezintă aproximativ 50 de miliarde de dolari în venituri pierdute, a declarat Johannes Rauball, analist senior pentru țiței la Kpler.

Consecințe pe termen lung

Chiar și cu strâmtoarea presupus a fi deschisă, se așteaptă ca recuperarea producției și a fluxurilor să fie un proces lent.

Kpler a declarat că stocurile globale de țiței onshore au scăzut cu 45 de milioane de barili până în prezent în această lună.

Câmpurile de țiței din Kuweit și Irak ar putea, de asemenea, să aibă nevoie de patru până la cinci luni pentru a reveni la nivelurile normale de funcționare, a spus Rauball.

În plus, daunele aduse capacității de rafinare și complexului de GNL Ras Laffan din Qatar înseamnă că refacerea completă a infrastructurii energetice regionale ar putea dura ani de zile.