După o perioadă de doi ani, în care băncile au pus accent pe acordarea de credite, acum a venit rândul să-şi îndrepte atenţia spre produsele de economisire. Instituţiile financiare au crescut ratele dobânzilor la depozite cu câteva puncte procentuale.

La baza acestor mişcări surprinzătoare din partea băncilor comerciale stă rata de înăsprire politicii monetare pe fundalul inflației în ascensiune.

În luna iunie 2022, depozitele noi atrase la termen au constituit 3,9 miliarde de lei, în creștere cu 77,8 la sută față de luna iunie 2021. În lei moldovenești, plasamentele au constituit – 2,9 miliarde de lei, iar în valută străină – 985 mil. de lei, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Depozitele noi atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice, cu o pondere de 68,72 la sută (56,1 la sută fiind depozitele atrase în moneda națională și 12,7 la sută cele în valută).

Comparativ cu luna precedentă, rata medie a evoluat la depozitele noi atrase la termen în moneda națională s-a majorat cu 1,34 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 4,16 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată medie de 1,61 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 11,36 la sută.

La depozitele noi atrase la termen în valută s-a majorat cu 0,02 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,42 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,46 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în valută.

În comparație cu iunie 2021, rata medie la depozitele atrase în moneda națională s-a majorat cu 6,36 p.p., iar rata medie la depozitele în valută s-a micșorat cu 0,06 p.p.

Depozitele în moneda națională cu termene de la 6 până la 12 luni, deținând cea mai mare pondere (58,3 la sută din totalul depozitelor în moneda națională), au fost atrase cu o rată medie de 10,93 la sută (depozitele persoanelor juridice au fost atrase cu o rată medie de 5,79 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată de 5,00 la sută, iar depozitele persoanelor fizice – cu o rată de 11,68 la sută.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#banci #bani #depozite #dobanzi #valuta

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.