Apartamentele din Chișinău rămân printre cele mai accesibile din Europa, potrivit datelor Global Property. Datele pentru perioada aprilie 2025 – ianuarie 2026 arată că în capitala Republicii Moldova prețul mediu este de 1.720 de euro pentru metru pătrat, nivelul fiind mult mai mic comparativ cu majoritatea capitalelor europene.

În București, prețul mediu al apartamentelor este de 1910 euro metrul pătrat, iar în Sofia – 2310 euro metrul pătrat. Diferențe se observă și față de capitalele din Europa Centrală și de Est, precum Budapesta (3061 euro metrul pătrat) sau Varșovia (3877 euro metrul pătrat). i

La polul opus, cele mai ridicate prețuri sunt înregistrate în Monaco, unde metrul pătrat ajunge la 51.967 de euro, urmat de Luxembourg cu 11.095 euro pentru metru pătrat, Paris – 9678 euro metrul pătrat, Amsterdam – 9171 euro metrul pătrat și Londra – 8466 euro metrul pătrat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Chiar și comparativ cu orașe importante din regiune, Chișinăul se menține în zona inferioară a clasamentului, notează BANI.MD. În Belgrad, apartamentele costă în medie 3341 euro pentru metru pătrat, în Praga – 5923 euro, iar în Berlin – 5379 euro metrul pătrat.

Datele Global Property arată că, deși prețurile la apartamente în Chișinău au crescut în ultimii ani, capitala Republicii Moldova rămâne una dintre cele mai accesibile piețe imobiliare urbane din Europa, atât în raport cu statele din regiune, cât și cu marile capitale vest-europene.

#apartamente #Chisinau #Global Property #pret #UE

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.