Candidatura fostului premier Natalia Gavrilița și a vicepreședintelui CNPF, Vitalie Lemne urmează a fi propuse Parlamentului pentru a fi votate în Consiliul de supraveghere al BNM, scrie bani.md.

„Astăzi am evaluat în ședința comisiei Economie, Buget, Finanțe, dosarele persoanelor care și-au depus candidatura la cele 4 funcții vacante de membru al consiliului de supraveghere BNM. Am decis să propunem plenului Parlamentului candidaturile Nataliei Gavrilița, prim-ministru în perioada 2021-2023 Vitalie Lemne, actual vicepreședinte CNPF”, potrivit declarației președintelui Comisei economie buget și finanțe, Radu Marian.

Odată numite, aceste persoane vor avea o lună ca să renunțe la funcțiile și afilierile care sunt incompatibile cu legea. În următoarea perioadă, Comisia pe care o conduc va propune alte două persoane în această funcție importantă, a mai precizat deputatul.

Parlamentul a lansat concursul public pentru selectarea candidaților la funcția de membru al Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei (BNM). 17 candidați s-au înscris pentru cele 4 funcții în cadrul consiliului. Celor patru membri nesalariați Alexandru Pelin, Dumitru Ursu, Vadim Enicov și Valeriu Iașan le expiră mandatele în data 25 iulie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mandatele celor patru expiră la finele lunii iulie, ei fiind numiți de Parlament în anul 2016 pentru o perioadă de şapte ani.

Potrivit anunțului Parlamentului, candidatul trebuie să întrunească următoarele cerinţe: să deţină cetăţenia Republicii Moldova; să aibă studii superioare; să se bucure de o bună reputație; să nu aibă interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate; să nu aibă în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, înscrieri cu privire la rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligației prevăzute la art.7 alin.(2) lit.a) din Legea privind evaluarea integrității instituționale; să aibă o experiență de muncă de cel puțin 10 ani în domeniul financiar, juridic sau de audit ori într-o funcție științifică sau academică în aceste domenii; să aibă capacitatea deplină de exercițiu; să nu fi îndeplinit vârsta necesară dreptului la pensie pentru limita de vârstă; să fie apt, din punct de vedere al stării sănătății, pentru exercitarea funcției publice.

#BNM #Gavrilita #lemne

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.