Principalele surse ale veniturilor unei familii din Moldova, rămân a fi salariul – 61 la sută dintre respondenți și pensia – 36 la sută, constată un sondaj al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) efectuat pe un eșantion de 1 059 de persoane. Alte surse menționate de respondenți (sub 11 la sută) sunt venitul din activitatea individuală, alte plăți sociale, transferuri din străinătate, scrie bani.md.

Conform datelor sondajului, repartizarea veniturilor medii lunare în limita eșantionului de respondenți este relativ uniformă: 25 la sută dintre respondenți indică un venit mediu lunar între 3 și 5 mii de MDL, 15 la sută primesc lunar un venit sub 3 mii MDL, iar 33 la sută – între 5 și 10 mii MDL. Mai mult de 10 mii MDL recepționează 23 la sută dintre respondenți, inclusiv 6 la sută încasează venituri ce depășesc 20 mii MDL.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Gradul de economisire în rândul respondenților este foarte scăzut, astfel 79 la sută dintre respondenți declară că nu au reușit să facă economii în ultimele 6 luni. Similar rezultatelor sondajului precedent, majoritatea respondenților care totuși reușesc să economisească, își păstrează economiile în numerar (62 la sută) sau la cont curent în bancă (26 la sută).

Printre alte modalități de păstrare a economiilor au fost enumerate: depozite/depuneri la termen (7 la sută), investiții în imobile (4 la sută), asigurarea de viață (2 la sută), valori mobiliare și fonduri de pensii/investiții (câte 1 la sută).

Principalele scopuri ale economiilor rămân a fi „pentru situații de urgență/neașteptate” (36 la sută) și ”deteriorarea potențială a situației financiare” (32 la sută). Alte scopuri menționate de respondenți sunt cumpărături viitoare planificate pe termen scurt, obiective pe termen lung de economisire, investirea în active rentabile.

#BNM #economii #moldoveni #salarii #studiu

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.