Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a majorat din nou, de joi, tariful reglementat aplicat de operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, tuturor tranzacțiilor de import, export și tranzit de energie electrică programate cu sistemele electroenergetice ale așa-ziselor „țări perimetrice”, care în cazul României sunt statele vecine nemembre UE Republica Moldova și Ucraina.

Astfel, după ce tariful a fost dublat de la 1 septembrie 2022, de la 0,6 la 1,2 euro/MWh plus TVA, acesta a crescut de joi din nou, de 2,5 ori, la 3 euro/MWh plus TVA, scrie Bani.md.

Majorarea vine după ce, pe 18 aprilie, Asociația Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport al Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity – ENTSO-E) a aprobat majorarea capacității de export de energie dinspre Europa Continentală spre Ucraina și Republica Moldova, de la 850 MW la 1.050 MW. Capacitatea de import a fost menținută la 400 MW.

Normele UE prevăd că operatorii de transport și de sistem (OTS) din spațiul comunitar primesc compensații pentru costurile aferente găzduirii fluxurilor de energie electrică transfrontaliere în rețelele lor, plătite de către operatorii omologi ai sistemelor de unde provin și unde ajung în final aceste fluxuri. În acest scop, OTS-urile din UE contribuie cu bani la un fond comun, contribuția fiecăruia fiind proporțională cu raportul dintre valoarea absolută a fluxurilor nete înspre și dinspre sistemul său național de transport și suma dintre valoarea absolută a fluxurilor nete înspre și dinspre toate sistemele naționale de transport.

Compensațiile acoperă pierderile de energie aferente găzduirii fluxurilor transfrontaliere de electricitate, precum și costurile suportate de OTS-uri cu punerea la dispoziție a infrastructurii în scopul găzduirii fluxurilor transfrontaliere de energie electrică, inclusiv cu investițiile în întărirea rețelelor necesare pentru facilitarea acestor fluxuri.

În schimb, țărilor terțe precum Republica Moldova și Ucraina li se aplică o taxă de utilizare a sistemelor de transport de energie din UE, stabilită în fiecare an la nivelul contribuției estimate per megawatt-oră pe care operatorii de sisteme de transport dintr-o țară UE ar trebui să o verse la fondul comun menționat pe baza fluxurilor transfrontaliere de energie electrică preconizate pentru anul în cauză. OTS-urile terțe își recuperează taxa de la exportatorii și importatorii naționali de energie.

România, prin Transelectrica, a acordat Ucrainei și Republicii Moldova, în mai multe rânduri, ajutoare energetice de avarie, după ce cele două sisteme energetice vecine s-au desprins de cel al Rusiei și s-au sincronizat de urgență la rețeaua interconectată a Europei continentale în martie 2022, la mai puțin de o lună de la startul agresiunii militare a Kremlinului.

Potrivit Codului tehnic al rețelei de transport de energie, aprobat prin ordin al ANRE, Dispecerul Energetic Național din cadrul Transelectrica poate acorda ajutor de avarie sistemelor energetice cu care funcționează interconectat și cu care are încheiate convenții în acest sens, în cazul unor deficite de putere sau al unor incidente grave în cadrul acestora.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#curent electric #Moldova #Romania #Ucraina

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.