Parlamentul a aprobat în prima lectură rectificarea bugetului de stat pentru anul 2025. Veniturile bugetului s-au majorat cu 4,3 miliarde de lei, de la 71,5 la 75,8 miliarde de lei, iar cheltuielile au fost stabilite la 94 de miliarde de lei. Deficitul bugetar va ajunge la 18,2 miliarde de lei, adică 5,2% din PIB.

Autoritățile motivează aceste ajustări prin necesitatea de a asigura plata salariilor, a compensațiilor sociale și a altor angajamente prevăzute de legislația în vigoare, menținând în același timp disciplina fiscală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Principalele măsuri prevăd creșteri de cheltuieli pentru sectorul bugetar și sprijin social: peste un miliard de lei pentru salariile angajaților, aproape 825 milioane de lei pentru compensațiile la energie, inclusiv 232 milioane pentru facturile la electricitate, 15 milioane pentru transportul persoanelor cu dizabilități și 58,7 milioane pentru salarizarea instituțiilor publice de învățământ la autogestiune, notează BANI.MD. Transferurile către bugetele locale se ridică la 909,7 milioane de lei, preponderent pentru cheltuieli de personal.

Pe de altă parte, rectificarea prevede și reduceri de cheltuieli: alocațiile pentru deservirea datoriei de stat scad cu 416,2 milioane de lei, iar fondurile pentru atenuarea riscurilor bugetare se reduc cu 400 de milioane de lei.

#bani #buget #distribuire #parlament #rectificare

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.