Parlamentul a aprobat în prima lectură rectificarea bugetului de stat pentru anul 2025. Veniturile bugetului s-au majorat cu 4,3 miliarde de lei, de la 71,5 la 75,8 miliarde de lei, iar cheltuielile au fost stabilite la 94 de miliarde de lei. Deficitul bugetar va ajunge la 18,2 miliarde de lei, adică 5,2% din PIB.

Autoritățile motivează aceste ajustări prin necesitatea de a asigura plata salariilor, a compensațiilor sociale și a altor angajamente prevăzute de legislația în vigoare, menținând în același timp disciplina fiscală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Principalele măsuri prevăd creșteri de cheltuieli pentru sectorul bugetar și sprijin social: peste un miliard de lei pentru salariile angajaților, aproape 825 milioane de lei pentru compensațiile la energie, inclusiv 232 milioane pentru facturile la electricitate, 15 milioane pentru transportul persoanelor cu dizabilități și 58,7 milioane pentru salarizarea instituțiilor publice de învățământ la autogestiune, notează BANI.MD. Transferurile către bugetele locale se ridică la 909,7 milioane de lei, preponderent pentru cheltuieli de personal.

Pe de altă parte, rectificarea prevede și reduceri de cheltuieli: alocațiile pentru deservirea datoriei de stat scad cu 416,2 milioane de lei, iar fondurile pentru atenuarea riscurilor bugetare se reduc cu 400 de milioane de lei.

#bani #buget #distribuire #parlament #rectificare

Ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, a declarat că nu există, deocamdată, o justificare economico-financiară pentru prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, cerere venită din partea unor fermieri.

„Dacă vorbim de licențieri, eu personal nu am văzut niciun argumentar economico-financiar pentru impunerea licențierii la import. Motiv pentru care am solicitat colegilor să facem împreună o analiză a impactului nu doar asupra unui grup de actori, dar asupra tuturor actorilor din tot lanțul valoric din Republica Moldova — de la import până la panificație, de exemplu”, a spus Osmochescu.

Potrivit ministrului, decizia va fi luată abia după ce va exista o analiză completă, bazată pe cifre concrete. El a precizat că, în ziua declarației, la Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru avea loc o ședință a grupului de lucru pe acest subiect.

„Nu pot să mă expun acum, pentru că trebuie să ne bazăm pe argumente financiare și economice”, a mai spus el.

Osmochescu a atras atenția și asupra riscurilor de ordin extern pe care le-ar putea aduce o astfel de măsură, amintind episodul în care Republica Moldova a fost aproape de a i se impune licențierea exporturilor de struguri, vinuri și produse spirtoase către Ucraina, ca reacție la interzicerea temporară a importului de carne de pui.

„Gândiți-vă și la aspectul relațiilor internaționale pe care le avem cu partenerii din regiune”, a subliniat ministrul, adăugând că licențierea reprezintă o barieră netarifară în calea comerțului și că Moldova trebuie să țină cont de obligațiile sale internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Întrebat concret ce categorii de actori ar fi vizate, Osmochescu a explicat că, în prezent, licența pentru import este deja gratuită pentru cei care utilizează cerealele în scopuri precum producerea de furaje sau panificația.