Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Președintele Curții Constituționale, Domnica Manole. Despre acest fapt a fost relatat prin intermediul unui comunicat de presă.

Conform anexei Legii nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, calitatea de Președinte al Curții Constituționale este o funcție de demnitate publică și, respectiv este subiect al declarării averii și a intereselor personale, în condițiile prevederilor Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

În cadrul controlului, care a fost inițiat în mai 2021, în baza unei sesizări, inspectorul de integritate a stabilit că prin Hotărârea Parlamentului nr. 73 din 23.04.2021 s-a anulat prin retragere în parte cu efect pentru viitor actul administrativ individual ilegal favorabil și anume Hotărârea Parlamentului nr. 121 din 16.08.2019 privind numirea unui judecător al Curții Constituționale.

Conform sesizărilor nr. 92a/2021 și 93a/2021 adresate Curții Constituționale, s-a solicitat exercitarea controlului asupra Hotărârii Parlamentului nr. 73 din 23.04.2021 și totodată suspendarea ei.

Iar, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 60 din data de 23.04.2021, semnată de Președintele interimar al Curții Constituționale, s-a admis cererea de suspendare și prin Decizia Curții Constituționale nr. 61 din 26.04.2021 a fost confirmată Decizia Curții Constituționale nr. 60 din 23.04.2021, prin care s-a suspendat hotărârea respectivă, cu participarea în cadrul ședinței și a Președintelui Curții Constituționale.

Astfel, s-a constatat că Președintele Curții Constituționale, având un interes personal a participat la emiterea Deciziei Curții Constituționale nr. 61 din 26.04.2021, prin care a fost confirmată Decizia Curții Constituționale nr. 60 din 23.04.2021 de suspendare a acțiunii unor Hotărâri de Parlament și la controlul constituționalității Hotărârii Parlamentului nr. 73 din 23.04.2021 privind anularea prin retragere parțială a Hotărârii Parlamentului nr. 121 din 16.08.2019 privind numirea unui judecător al Curții Constituționale, fără a declara la ANI conflictele de interese reale și fără a le soluționa prin abținere, prin ce s-a admis consumarea conflictelor de interese.

Totodată, s-a luat act de Hotărârea Curții Constituționale nr. 18 din 09.07.2021, pentru controlul constituționalității art. 19 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 317 din 13.12.1994 cu privire la Curtea Constituțională, din acest motiv, inspectorul doar a constatat încălcarea, fără aplicarea interdicțiilor în acest sens.

În calitate de subiect al controlului, Președintele Înaltei Curți a avut dreptul de a-și expune punctul de vedere. Însă la solicitarea inspectorului, nu au fost prezentate actele necesare desfășurării controlului, mai mult decât atât, s-a solicitat retragerea demersului emis de către inspector.

#ANI #Domnica Manole

Mașinile, clădirile și alte bunuri confiscate de la persoane care au comis infracțiuni ar putea fi folosite în proiecte sociale sau pentru alte necesități ale comunităților. Comisia care va decide unde și cui vor ajunge acestea s-a întrunit astăzi pentru prima dată.

La ședință a fost ales președintele comisiei și au fost discutate regulile de funcționare. Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, spune că bunurile obținute ilegal și confiscate de stat nu trebuie doar să fie retrase de la infractori, ci pot fi transformate în ajutor pentru oameni.

„Este la fel de important ca resursele recuperate să revină în beneficiul societății”, a declarat ministrul.

Persoanele și organizațiile care vor avea nevoie de astfel de bunuri vor putea depune cereri după ce Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale va publica lista celor disponibile. Comisia va examina solicitările și va decide cine le poate primi și în ce scop vor fi folosite.

Regulamentul care stabilește modul de funcționare a comisiei a fost aprobat de Guvern în august. Acesta pune în aplicare legea care permite folosirea bunurilor confiscate în scopuri sociale sau de interes public și care a intrat în vigoare la începutul anului 2026.

Măsura face parte din reformele asumate de Republica Moldova prin Planul de creștere pentru anii 2025–2027 și din angajamentele țării în procesul de aderare la Uniunea Europeană.