Tariful la căldură ar putea crește după ce ANRE a acceptat în scopuri tarifare cele 42,5 mil. USD acordate de Banca Mondiala pentru SA Termoelectrica, afrimă unele surse. Deocamdată o solicitare de ajustare a tarifelor nu a fost făcută din partea Termoelectrica. Operatorul neagă majorarea tarifului la căldură în contextul informațiilor publicate de ANRE privind includerea în tarif a creditului acordat de Banca Mondială, scrie Bani.md.

„În ceea ce privește sectorul energiei termice, ANRE a informat despre definitivarea costurilor de bază și investițiilor pentru SA Termoelectrica, care a beneficiat de suportul Băncii Mondiale în modernizarea și eficientizarea activității sale. ANRE a acceptat în scopuri tarifare cele 42,5 mln USD acordate de Banca Mondiala pentru SA Termoelectrica și încurajează implementarea etapei următoare de modernizare și investire a cca 92 mln euro”, potrivit informațiilor ANRE conducerea căreia a avut o întrevedere cu reprezentanții Băncii Mondiale.

Încă un motiv pentru care tarifele la căldură ar putea crește este și majorarea prețului la gazele naturale de pe piețele internaționale or, pentru generarea căldurii Termoelectrica utilizează gazul. Experții estimează o creștere a tarifelor la gaz cu peste 30%.

Citește articolul integral pe BANI.MD.

#banca mondiala #tariful la caldura #termoelectrica

Uniunea Europeană a acordat Spaniei miercuri, 9 septembrie, un ajutor de urgență de circa 115 milioane de euro pentru a o sprijini în gestionarea situației din exclava Ceuta după sosirea masivă și ilegală a circa 70.000 de migranți dinspre Maroc la sfârșitul lui iulie, transmite Agerpres.

„Fondurile vor servi în special la întărirea supravegherii frontierelor, achiziția de echipamente precum camere cu termoviziune și desfășurarea de personal suplimentar”, a precizat Comisia Europeană.

Ajutorul, în valoare totală de 114,7 milioane de euro, vizează, de asemenea, sprijinirea returnării persoanelor aflate în situație ilegală în Ceuta și mărirea capacităților de primire în enclava spaniolă pentru minorii neînsoțiți, potrivit Bruxelles-ului.

Peste 70.000 de migranți au intrat cu forța în Ceuta pe 30 și 31 iulie, pe jos sau înot. Ceuta este una dintre cele două frontiere terestre dintre Europa și Africa, alături de celălalt teritoriu spaniol, Melilla. Acest aflux a dus la zeci de decese și dispariții.

Majoritatea migranților au plecat între timp, dar câteva mii – 5.000, potrivit guvernului prim-ministrului Pedro Sánchez, sau cel puțin 10.000, potrivit autorităților locale – sunt încă în Ceuta, mulți dormind pe străzi și pe plaje.

Președintele exclavei, Juan Jesus Vivas, a cerut marți ajutorul Uniunii Europene pentru asigurarea integrității acestui teritoriu.

„Vom cere să existe o prezență permanentă a Europei la Ceuta”, în special prin intermediul agenției Frontex, a declarat el la Bruxelles înaintea întâlnirii de marți cu comisarul pentru problemele migrației, Magnus Brunner, și cu comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica.

Vivas, membru al Partidului Popular (dreapta), a acuzat Marocul că s-a aflat în spatele celui mai recent aflux masiv de persoane, „prin acțiune sau prin omisiune”.

În schimb, prim-ministrul socialist Pedro Sánchez a dat asigurări joi în parlament că niciun serviciu de informații „nu a prezentat guvernului probe solide că Marocul ar fi planificat sau orchestrat” acest aflux brusc de migranți.

Însă dubiile cu privire la rolul Marocului s-au intensificat săptămâna trecută după dezvăluirea unui raport al poliției, care evidenția „permisivitatea” forțelor de securitate ale acestei țări în timpul crizei.

Justiția spaniolă a deschis luni o anchetă cu privire la criza migranților, bazându-se în principal pe acest raport.