În decembrie 2022, banii în circulație au constituit 34,4 miliarde de lei, majorându-se cu 2,6 miliarde de lei (8,5 la sută) comparativ cu decembrie 2021 ca rezultat al depășirii în anul 2022 a volumului eliberărilor cumulative asupra volumului încasărilor cumulative pe sistemul bancar cu 2,6 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, scrie Bani.md.

În anul 2022, volumul încasărilor banilor în numerar s-a majorat cu 12,0 la sută față de anul precedent și a constituit 171 865,6 mil. lei. Creșterea volumului încasărilor de mijloace bănești a fost determinată, preponderent, de majorarea cu 8,4 la sută a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum (indiferent de canalul de desfacere), care dețin cea mai mare pondere (de 54,0 la sută) din volumul total al încasărilor.

Încasări semnificative au fost de la alimentarea conturilor curente și conturilor de depozit ale persoanelor fizice (18 067,6 mil. lei), precum și de la întreprinderile care prestează alte servicii (13 004,6 mil. lei). Totodată, încasările de la vânzarea valutei persoanelor fizice s-au majorat cu 60,0 la sută, constituind 10 714,9 mil. lei (echivalentul a 566,8 mil. USD3).

Volumul eliberărilor banilor în numerar din casele băncilor licențiate în anul 2022 s-a majorat cu 12,4 la sută comparativ cu anul precedent și a constituit 174,5 miliarde de lei.

Dinamica respectivă a fost determinată, preponderent, de eliberările din bancomate cu o pondere semnificativă de 22,8 la sută din volumul total al eliberărilor, care s-au majorat în anul 2022 cu 9,7 miliarde de lei (sau +32,5 la sută) comparativ cu anul precedent, la 39,7 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că zilnic moldovenii au scos în medie câte 3,3 milioane de lei. Eliberările din conturile persoanelor fizice care au constituit 41 437,2 mil. lei, ceea ce reprezintă 23,7 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar, înregistrând o majorare cu 5 945,3 mil. lei (sau +16,8 la sută).

Eliberările pentru cumpărarea valutei de la persoane fizice a constituit 47 090,6 mil. lei (echivalentul a 2 491,1 mil. USD6), având o pondere de 27,0 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.

În luna decembrie 2022, volumul eliberărilor a constituit 16 726,5 mil. lei, fiind superior volumului încasărilor cu 1 696,9 mil. lei. Comparativ cu luna noiembrie 2022, eliberările de numerar s-au majorat cu 1 927,7 mil. lei sau cu 13,0 la sută.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bancomate #bani #moldoveni

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.