Persoanele care au contractat un credit pentru procurarea primei locuințe pot beneficia, începând cu anul 2025, de o reducere a venitului impozabil prin deducerea dobânzii achitate, în limita a 16. 100 de lei anual. Facilitatea se aplică celor care nu au beneficiat de programe de stat, precum „Prima Casă”, scrie BANI.MD. Anunțul a fost făcut de deputata PAS, Victoria Belous.

Fosta ministră a Finanțelor a declarat că măsura vine în sprijinul persoanelor care au achiziționat prima locuință din surse proprii, prin credit bancar.

„Începând cu anul 2025, poți să-ți reduci venitul impozabil cu dobânda achitată pentru creditul luat pentru procurarea primei locuințe, în sumă de până la 16.100 de lei anual. Pot beneficia persoanele care au procurat prima locuință în credit și nu sunt beneficiare ale unor programe de stat, cum ar fi Prima Casă”, a spus Belous.

În cazul locuințelor aflate în proprietate comună, dreptul la deducere se acordă fiecărui soț proporțional cu cota-parte deținută. Totuși, valoarea totală a deducerii nu poate depăși plafonul anual de 16 100 de lei, indiferent de numărul beneficiarilor.

Pentru a beneficia de această facilitate fiscală, contribuabilii trebuie să depună la Serviciul Fiscal de Stat declarația cu privire la venitul obținut în anul 2025 și să anexeze contractul de credit, precum și extrasul de cont bancar care confirmă suma dobânzii achitate pentru creditul imobiliar, potrivit sursei citate.

„Persoana trebuie să depună declarația fiscală pentru anul 2025 și să reflecte cheltuielile suportate pentru dobânda aferentă primei locuințe procurate în credit”, a mai precizat deputata.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Măsura are drept scop reducerea poverii fiscale pentru familiile care investesc în propria locuință, în afara programelor guvernamentale de sprijin.

#credit #locuinta #procurare #reducere

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.