Arkadi Voloj, fondatorul Yandex, a declarat într-un interviu pentru Bloomberg că și-a angajat pentru prima dată pază personală după ce Vladimir Putin i-a urat public „sănătate”. Incidentul a avut loc după ce omul de afaceri și-a exprimat poziția anti-război și a condamnat invazia în Ucraina.

„Sunt categoric împotriva invaziei barbare a Rusiei în Ucraina. Ca mulți alții, am prieteni și rude. Sunt îngrozit de faptul că în fiecare zi casele ucrainenilor sunt bombardate”, a declarat Voloj.

În septembrie 2023, la Forumul Economic de Est, Vladimir Putin a comentat declarațiile lui Voloj, descriindu-le drept „forțate”

„Locuiește în Israel, îmi imaginez că, pentru a trăi bine acolo și a avea relații bune cu autoritățile, este obligat să facă anumite declarații. A stat tăcut mult timp, apoi a decis să vorbească. Ei bine, să-i dea Dumnezeu sănătate, să-i fie bine acolo. Pe noi nu ne afectează prea mult asta”, a spus Putin.

Declarația a fost comparată de Bloomberg cu comentariile făcute anterior despre Evgheni Prigojin, fondatorul Grupului Wagner, decedat apoi într-un accident aviatic, transmite BANI.MD. Voloj a recunoscut că afirmațiile liderului rus i-au creat disconfort, dar încearcă să nu se concentreze asupra lor. Omul de afaceri a oferit detalii și despre vânzarea afacerii Yandex din Rusia, menționând că: „Nu am pierdut totul. Ne-au permis să plecăm cu anumite resurse. A fost o ieșire, ca în Egipt.”

Fondatorul Yandex a explicat de ce i-a luat un an și jumătate să condamne public atacul asupra Ucrainei. Voloj a spus că mai întâi a trebuit să relocheze aproximativ 1000 de angajați care doreau să părăsească Federația Rusă.

În iunie 2023, împotriva lui Voloj au fost impuse sancțiuni care țin de legătură cu invazia Rusiei în Ucraina. În august 2023, omul de afaceri a condamnat public războiul și a eliminat toate mențiunile despre Rusia de pe site-ul său.

Yandex a anunțat restructurarea afacerii în februarie 2024, iar Voloj a preluat controlul companiei Nebius Group NV, înregistrată în Olanda. În martie 2024, Uniunea Europeană l-a eliminat pe Voloj de pe lista sancțiunilor, alături de alți 11 indivizi.

#fondator #paza #Putin #urare #Yandex

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.