Șapte candidați din 37, care au depus dosarele la concursul anunțat de Ministerul Energiei pentru ocuparea a patru fotolii în Consiliul de Administrație al SA „Moldovagaz”, au trecut în următoarea etapă, anunță Victor Parlicov. „După ce vor fi radiografiați de presă voi lua o decizie pentru desemnarea celor patru candidați”, a declarat ministrul Energiei, într-o conferință de presă, transmisă în direct pe Rlive.md, scrie bani.md.

Lista candidaților care au trecut în următoarea etapă:

Dorin Junghietu, care, potrivit lui Parlicov, a acumulat cel mai mare punctaj. Ceilalți au scoruri apropiate.
Roman Stavilă
Vadim Ceban
Constantin Vozian
Edurad Calaneca
Radu Mandraburcă
Doina Vozian

Din cei șapte, Ministerul Energiei urmează să selecteze doar patru candidați.

„Fac un apel la presă ca toți cei șapte candidați să fie radiografiați. Noi vom publica CV-urile lor. Îndemn candidații să rămână deschiși și să răspundă întrebărilor presei, pentru a avea o imagine mai clară și pentru ca societatea să poată afla dacă există aspecte necunoscute despre acești candidați. După ce candidații vor fi scrutinizați de presă, eu voi lua decizia privind desemnarea celor patru membri”, a adăugat Parlicov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În prezent, membrii Consiliului de Administrație de la Moldovagaz sunt: din partea Republicii Moldova – Vadim Ceban, Vitalie Țurcanu, Ilie Tutunaru și Alexandru Șevciuc. Mandatele acestora au fost prelungite pentru trei luni până la numirea noilor membri. Gazprom are desemnați 5 membri.

Moldovagaz, compania fiică a gigantului rus Gazprom, a contabilizat un profit de 1,282 miliarde de lei în 2023, comparativ cu pierderile de 323 milioane de lei în anul 2022, potrivit raportului financiar al companiei. Moldovagaz este controlată de concernul rus Gazprom (50%), Agenția Proprietății Publice (35,3%) și Tiraspoltransgaz (13,14%).

#candidaturi #Consiliul de Administratie #Moldovagaz #Victor Parlicov

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.