Autoritățile Republicii Moldova urmează să preia terminalul petrolier al companiei rusești Lukoil de la Aeroportul Internațional Chișinău, fără ca legea să prevadă plata unor despăgubiri directe. Totuși, compania are dreptul să solicite compensarea investițiilor pe care le consideră efectuate, iar acest lucru poate fi decis doar în instanță. Precizarea a fost făcută pentru BANI.MD de ofițerul de presă al Ministerului Energiei, Vitalie Condrațchi.

„Legea nu prevede despăgubiri, dar Lukoil are dreptul să solicite compensarea pretinselor investiții, fapt care se decide în procedură civilă în instanță”, a declarat acesta.

Luni, 15 decembrie, premierul Alexandru Munteanu a anunțat că terminalul de combustibil al Lukoil din aeroport va fi confiscat, iar toate activele complexului petrolier, aflat sub sancțiuni americane, trebuie să revină în proprietatea statului în termen de 20 de zile. Potrivit lui, măsura este necesară pentru a asigura livrările neîntrerupte de combustibil pentru aviație și pentru protejarea securității naționale și a infrastructurii critice.

De asemenea, Munteanu a precizat că Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională a anulat contractul în baza căruia terminalul petrolier al aeroportului a fost transmis companiei Lukoil-Moldova. Prim-ministrul a dispus inițierea unei investigații privind circumstanțele tranzacției din 2005, pentru a stabili dacă aceasta a fost legală și justificată.

Potrivit sursei citate, autoritățile au spus că Lukoil nu a respectat cerințele impuse încă din luna mai 2024, când compania a fost obligată să vândă complexul petrolier și baza de produse petroliere din apropierea aeroportului, să-și modifice structura corporativă și să excludă din aceasta firmele aflate sub sancțiuni internaționale.

Statele Unite au introdus sancțiuni împotriva Lukoil și Rosneft la 22 octombrie 2025, ca reacție la continuarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Ministerul american al Finanțelor a acordat partenerilor acestor companii un termen de o lună pentru încetarea colaborării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La începutul lunii noiembrie, Lukoil a transmis în folosință gratuită aeroportului din Chișinău terminalul său petrolier, compania fiind anterior monopolistă pe segmentul alimentării curselor comerciale cu combustibil. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, declara atunci că următoarea etapă urma să fie achiziționarea activelor deținute de Lukoil-Moldova.

Totodată, autoritățile au respins propunerea companiei de a vinde terminalul și infrastructura aferentă unei alte firme. „Statul nu poate accepta această companie din considerente de securitate”, explica anterior ministrul Energiei.

Potrivit Consiliului Concurenței, în ultimii ani Lukoil-Moldova asigura circa 50% din livrările de motorină și 100% din combustibilul pentru aviație în Republica Moldova.

#aeroport Chisinau #Lukoil #terminal

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.