FMI debursează Republicii Moldova 96 milioane de dolari. Banii vin în cadrul mecanismului ce vizează facilitatea extinsă de credit/facilitatea extinsă de fond.

Moldova rămâne într-o poziție precară. Războiul Rusiei în Ucraina și proximitatea sa cu Moldova continuă să alimenteze preocupările de securitate, în timp ce domeniul social rămâne fragil și amenințat de prețurile ridicate la alimente și energie.

Utilizarea prudentă a planurilor de urgență a contribuit la reducerea riscurilor de securitate energetică și a sprijinit cei mai vulnerabili prin criza costului vieții, notează bani.md. Continuarea implementării puternice a reformelor, susținută de program, va ajuta la construirea unor baze solide pentru o dezvoltare durabilă pe termen lung.

Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) a încheiat cea de-a treia revizuire în cadrul aranjamentelor privind Facilitatea extinsă de credit (ECF) și Facilitatea extinsă a fondului (FEP) pe 40 de luni pentru Republica Moldova. Acest lucru permite plata imediată a 70,95 milioane DST (aproximativ 96 milioane USD), utilizabile pentru sprijin bugetar, și însumează totalul plăților Moldovei în cadrul acordurilor mixte FEC/FEP la 277,55 milioane DST (aproximativ 371 de milioane USD).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Economia Moldovei s-a contractat brusc în 2022. Se așteaptă o redresare modestă în 2023, inflația rămâne ridicată, dar continuă să scadă rapid. Politicile fiscale se concentrează pe atenuarea impactului crizelor care se suprapun și pe sprijinirea redresării economice. Riscurile pentru sectorul energetic s-au diminuat pentru moment, reflectând utilizarea prudentă de către autorități a planurilor de urgență.

Cu toate acestea, perspectiva rămâne supusă unei incertitudini extreme, în primul rând din cauza riscurilor de escaladare în continuare a războiului. Implementarea programului din Moldova rămâne puternică în ciuda acestui mediu provocator, în special cu finalizarea recentă a reformelor importante, care pot contribui la promovarea integrității, capacității și independenței instituțiilor cheie anticorupție și la îmbunătățirea aplicării cadrului legal anticorupție.

În urma dezbaterii Comitetului Executiv, Kenji Okamura, director general adjunct și președinte interimar, a făcut următoarea declarație:

„Moldova rămâne într-o poziție precară din cauza crizelor care se suprapun. Războiul Rusiei în Ucraina și apropierea sa de Moldova continuă să alimenteze preocupările de securitate. Țesătura socială rămâne fragilă și sub presiunea prețurilor ridicate la alimente și energie. În acest context, noul guvern și-a subliniat angajamentul față de reforme, iar implementarea programului rămâne puternică în ciuda mediului dificil. Economia s-a contractat brusc în 2022, în urma cererii suprimate din cauza creșterii vertiginoase a costului vieții, a contagiilor din război și a producției agricole mai slabe. O redresare modestă este așteptată în 2023, susținută de o creștere a cererii interne și de perspective mai bune de creștere a partenerilor comerciali. Inflația continuă să scadă, iar indicatorii fiscali rămân robusti. Rezervele internaționale continuă să ofere o protecție adecvată împotriva șocurilor externe; în timp ce băncile bine capitalizate, lichide și profitabile au rezistat impactului inițial al războiului”.

#Bani.md #debursare #economie #FMI #Moldova

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.