FMI debursează Republicii Moldova 96 milioane de dolari. Banii vin în cadrul mecanismului ce vizează facilitatea extinsă de credit/facilitatea extinsă de fond.

Moldova rămâne într-o poziție precară. Războiul Rusiei în Ucraina și proximitatea sa cu Moldova continuă să alimenteze preocupările de securitate, în timp ce domeniul social rămâne fragil și amenințat de prețurile ridicate la alimente și energie.

Utilizarea prudentă a planurilor de urgență a contribuit la reducerea riscurilor de securitate energetică și a sprijinit cei mai vulnerabili prin criza costului vieții, notează bani.md. Continuarea implementării puternice a reformelor, susținută de program, va ajuta la construirea unor baze solide pentru o dezvoltare durabilă pe termen lung.

Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) a încheiat cea de-a treia revizuire în cadrul aranjamentelor privind Facilitatea extinsă de credit (ECF) și Facilitatea extinsă a fondului (FEP) pe 40 de luni pentru Republica Moldova. Acest lucru permite plata imediată a 70,95 milioane DST (aproximativ 96 milioane USD), utilizabile pentru sprijin bugetar, și însumează totalul plăților Moldovei în cadrul acordurilor mixte FEC/FEP la 277,55 milioane DST (aproximativ 371 de milioane USD).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Economia Moldovei s-a contractat brusc în 2022. Se așteaptă o redresare modestă în 2023, inflația rămâne ridicată, dar continuă să scadă rapid. Politicile fiscale se concentrează pe atenuarea impactului crizelor care se suprapun și pe sprijinirea redresării economice. Riscurile pentru sectorul energetic s-au diminuat pentru moment, reflectând utilizarea prudentă de către autorități a planurilor de urgență.

Cu toate acestea, perspectiva rămâne supusă unei incertitudini extreme, în primul rând din cauza riscurilor de escaladare în continuare a războiului. Implementarea programului din Moldova rămâne puternică în ciuda acestui mediu provocator, în special cu finalizarea recentă a reformelor importante, care pot contribui la promovarea integrității, capacității și independenței instituțiilor cheie anticorupție și la îmbunătățirea aplicării cadrului legal anticorupție.

În urma dezbaterii Comitetului Executiv, Kenji Okamura, director general adjunct și președinte interimar, a făcut următoarea declarație:

„Moldova rămâne într-o poziție precară din cauza crizelor care se suprapun. Războiul Rusiei în Ucraina și apropierea sa de Moldova continuă să alimenteze preocupările de securitate. Țesătura socială rămâne fragilă și sub presiunea prețurilor ridicate la alimente și energie. În acest context, noul guvern și-a subliniat angajamentul față de reforme, iar implementarea programului rămâne puternică în ciuda mediului dificil. Economia s-a contractat brusc în 2022, în urma cererii suprimate din cauza creșterii vertiginoase a costului vieții, a contagiilor din război și a producției agricole mai slabe. O redresare modestă este așteptată în 2023, susținută de o creștere a cererii interne și de perspective mai bune de creștere a partenerilor comerciali. Inflația continuă să scadă, iar indicatorii fiscali rămân robusti. Rezervele internaționale continuă să ofere o protecție adecvată împotriva șocurilor externe; în timp ce băncile bine capitalizate, lichide și profitabile au rezistat impactului inițial al războiului”.

#Bani.md #debursare #economie #FMI #Moldova

Debitul Dunării la intrarea în România va rămâne în jurul valorii de 1.400 de metri cubi pe secundă până la 17 august, mult sub media obișnuită pentru această perioadă. Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor din România, o creștere mai importantă a debitului ar putea apărea abia după 24–26 august, scrie Mediafax.ro.

La Baziaș, punctul în care Dunărea intră în România, debitul este de aproximativ 1.400 mc/s, în condițiile în care media pentru luna august este de circa 3.900 mc/s. Astfel, fluviul transportă în prezent doar aproximativ 36% din cantitatea de apă obișnuită pentru această perioadă.

Nici în aval de Porțile de Fier nu sunt prognozate modificări semnificative. Pe sectorul Turnu Măgurele–Tulcea, debitele ar putea rămâne relativ constante, cu o ușoară scădere la începutul intervalului.

Ploile din Europa Centrală nu sunt suficiente

Deși precipitațiile recente au dus la creșterea debitului Dunării în partea superioară a fluviului, efectul acestora nu se resimte deocamdată la intrarea în România.

Unul dintre motive este scăderea debitului râului Sava, unul dintre principalii afluenți ai Dunării. Aportul mai redus al Savei limitează creșterea debitului fluviului în aval.

Hidrologii precizează că pentru o îmbunătățire semnificativă a situației ar fi necesare ploi abundente timp de două-trei zile, pe suprafețe extinse din bazinul Dunării, inclusiv în zona Savei.

Dunărea ar putea crește după 24 august

Potrivit prognozelor actuale, debitul Dunării ar putea începe să crească în ultima săptămână a lunii august. După 24–26 august, fluviul ar putea ieși din zona valorilor extrem de scăzute înregistrate în prezent.

Hidrologii monitorizează și situația de la Cernavodă, unde nivelul Dunării poate fi influențat de lucrările din zona brațului Bala.

Specialiștii avertizează, totodată, că perioadele cu debite foarte mici ar putea deveni mai frecvente în următorii ani. Analizele indică faptul că schimbările climatice ar putea reduce debitul mediu anual al Dunării la intrarea în România și ar putea crește durata perioadelor în care acesta scade sub 2.500 sau chiar 2.000 de metri cubi pe secundă.