Ucraina va rata circa 1 miliard USD din tranzitul de gaze după lansarea conductei Nord Stream – 2, arată estimările FMI, scrie Bani.md.

Analiștii fondului susțin că timp de cinici ani Ucraina a încasat venituri de 2,5 miliarde USD.

„În anul 2021 încasările din tranzitul de gaze vor fi cu 40% mai mici comparativ cu anii precedenți. Or, după darea în exploatare a conductei Nord Stream – 2 tranzitul de gaze s-ar putea reduce și mai mult, la 1,2 miliarde USD până la expirarea contractului de tranzit din anul 2024”.

În decembrie 2019, Moscova și Kievul au convenit să prelungească contractul de tranzit al gazelor rusești pe teritoriul ucrainean pentru perioada 2020-2024, cu posibilitatea prelungirii acordului cu încă 10 ani. În urma contractului pe cinci ani, Ucraina va primi peste 7 miliarde USD. Însă autoritățile ucrainene sunt sceptice că Rusia va prelungi contractul de tranzit după lansarea Nord Stream 2. Gazprom și-a confirmat în repetate rânduri disponibilitatea de a continua tranzitul de gaze pe teritoriul Ucrainei după 2024, cu condiția ca acesta să fie profitabil din punct de vedere economic, precum și cu condiția ca sistemul de transport al gazelor din Ucraina să fie în stare normală de funcționare.

Construcția Nord Stream 2 a fost finalizată complet pe 10 septembrie 2021 față de 2019 când a fost planificat. Construcția a fost amânată din cauza sancțiunilor SUA. Gazoductul este format din două conducte cu o capacitate totală de 55 de miliarde de metri cubi/anual. Conductele pornesc de la coasta Rusiei prin Marea Baltică ți ajung în Germania. Pentru a lansa gazoductul e necesar de a fi înregistrat ca operator independent de transport. Agenția Federală Germană de Rețea trebuie să publice proiectul de decizie până la 8 ianuarie 2022. Autoritatea nu poate interzice pomparea gazului, dar dacă aceasta începe înainte de primirea înregistrării, operatorul va fi amendat. Înregistrare este necesară pentru a respecta Directiva gazieră a UE.

#contract #gazoduct #venituri

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.