Programul de guvernare prezentat de premierul desemnat, Alexandru Munteanu, include o serie de măsuri pentru modernizarea agriculturii, descrisă drept „un pilon strategic al economiei și o condiție esențială pentru aderarea la Uniunea Europeană”. Totuși, una dintre cele mai importante promisiuni, extinderea rețelelor de irigare pe 50.000 de hectare, ridică semne de întrebare în privința impactului real, având în vedere că această suprafață reprezintă doar 0,02% din cele 1,7 milioane de hectare de terenuri agricole ale Republicii Moldova.

Executivul promite „investiții majore în reabilitarea stațiilor de irigații și extinderea rețelelor centralizate”, alături de măsuri pentru adaptarea agriculturii la schimbările climatice, scrie BANI.MD. În același timp, documentul vorbește despre direcționarea a 30% din fondurile agricole către retehnologizare și procesare, stimularea cooperativelor agricole și investiții în tehnologii verzi și eficiente energetic.

De asemenea, Guvernul Munteanu își propune crearea de centre regionale de colectare și procesare, dezvoltarea piețelor agricole locale destinate exclusiv producătorilor și creșterea prezenței produselor moldovenești pe rafturile magazinelor din țară și din Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deși programul subliniază importanța agriculturii pentru integrarea europeană, dimensiunea redusă a proiectului de irigare ridică semne de îndoială. În prezent, doar 16 mii de hectare de terenuri agricole sunt irigate, în timp ce secetele frecvente continuă să afecteze producția agricolă și veniturile fermierilor.

#agricultura #guvernul munteanu #irigare #program de guvernare

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.