Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova a elaborat un regulament privind organizarea și activitatea comisiei de licențiere a importului de cereale din Ucraina. Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a anunțat joi, 12 octombrie, că aceste documente, care includ modelele de licențe și cererile pentru obținerea acestora, vor fi disponibile pe site-ul ministerului, scrie Bani.md.

Regulamentul a fost dezvoltat în concordanță cu un ordin emis de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) la 4 octombrie și vizează introducerea licențelor pentru importul anumitor tipuri de cereale. Documentul descrie condițiile și procedura de import de cereale din Ucraina în baza licențelor și prevede înființarea unei comisii speciale pentru acordarea acestora.

Conform regulamentului, licențele vor fi acordate doar agenților economici care se ocupă cu creșterea animalelor, producția de hrană pentru animale în ferme, producerea de produse făinoase, grăsimi și uleiuri. Acești agenți economici vor primi licențe pentru importul de semințe de grâu, porumb și floarea-soarelui, excluzând semințele pentru însămânțare, semințele ambalate pentru consum, semințele prăjite etc.

Procedura de obținere a licenței implică depunerea unei cereri, împreună cu documente precum copia extrasului din Registrul de Stat al Persoanelor Juridice sau un certificat de înregistrare a unei ferme țărănești, copia cărții de identitate a reprezentantului legal și altele.

Comisia specială va verifica informațiile în termen de 5 zile lucrătoare de la depunerea cererii, inclusiv stocurile existente, efectivele de animale, capacitatea de producție și prelucrare pentru următoarele 6 luni și certificatul de conformitate.

Licența poate fi utilizată doar de către titularul acesteia și în scopurile declarate, iar orice abatere va duce la anularea licenței de către Ministerul Agriculturii. Importatorii vor putea încheia contracte de import-export numai după obținerea licenței. Serviciul Vamal va superviza tranzacțiile pentru importul de cereale din Ucraina în Republica Moldova, asigurându-se că marfa ajunge la importatori.

Aceste măsuri de licențiere au fost introduse la 4 octombrie pentru a stabiliza prețurile pe piața internă a cerealelor din Moldova. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Serviciul Fiscal de Stat, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și Serviciul Vamal vor colabora pentru a monitoriza și reglementa procesele implicate în importul de cereale din Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cereale #mecanism #ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare #Vladimir Bolea

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.