Cu o cerere internă care depășește semnificativ oferta internă, importurile de soia depășesc exporturile, fiind esențiale pentru a satisface nevoile pieței locale și pentru a susține sectorul zootehnic. În prima jumătate a anul 2024 importurile de soia au depășit de 31 ori exportul acestei culturi, atingând cantitatea de 24,8 mii tone-cifră record pentru ultimii ani, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, scrie Bani.md.

Pentru a satisface nevoile sectorului zootehnic, Republica Moldova necesită 100-120 mii de tone de soia anual pentru fabricarea șrotului. În prezent, producția internă acoperă doar 50% din necesar, creând un deficit major.

Majoritatea importurilor provin din Ucraina (99%) și sunt gestionate de companii precum SC „OLSEG-VT” SRL, care a importat 15,5 mii tone, și IM „BIO COMPONJ RAPS” SRL, cu 4,8 mii tone. Aceste companii procesează soia în șrot și ulei, exportând produsele finite.

Exportul de soia a scăzut semnificativ în prima jumătate a anului 2024, ajungând la doar 796 de tone, comparativ cu 7.028 tone în primul semestru al anului 2023. Aceasta indică prelucrarea locală a materiei prime.

„În sezonul 2023/2024, au fost exportate doar 1,9 mii tone de soia din recolta globală de 38,4 mii tone. În 2023, cel mai activ exportator a fost „RUSAGRO-PRIM” SRL (3.889 tone), urmat de „CURTEA DACILOR” SRL (2.196 tone) și „LIMBURG” S.R.L (1.178 tone). În primul semestru din 2024, exporturile au fost operate doar de „CURTEA DACILOR” SRL, către România, Liban și Bulgaria”, spune Rija.

În 2023, Republica Moldova a importat 32,7 mii tone de șrot de soia, de 7,5 ori mai mult decât exporturile de 4,37 mii tone. În prima jumătate a anului 2024, importurile au atins 20,8 mii tone, reflectând o cerere constantă în creștere. Prețul mediu de import al șrotului de soia a fost de 9 lei/kg în 2024, cu 42% mai mic decât valoarea medie a exporturilor, de 15,6 lei/kg.

Cel mai activ importator de șrot de soia este SC „VADCOM-PRIM” SRL (5.049 tone în ianuarie-iunie 2024), urmat de „ALIONEXAGRO” SRL (3.264 tone) și „FLORENI” SRL (3.154 tone). Majoritatea importurilor provin din Ucraina și România.

Exporturile mai mici comparativ cu producția totală indică faptul că șrotul produs local este consumat pe piața internă. Prețul mediu de export al șrotului de soia din Republica Moldova a crescut constant, atingând 15,6 lei/kg în primul semestru 2024, sugerând competitivitatea pe piețele externe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cereale #Rija #soia

O nouă platformă lansată în România le oferă oamenilor posibilitatea de a adopta o oaie, un pom fructifer sau un stup de albine și de a primi periodic acasă produse precum brânză, fructe, gemuri și miere. Prin intermediul platformei Hambar, clienții pot plăti în avans pentru produsele pe care urmează să le primească în lunile următoare, susținând astfel micii producători locali, notează Antena 3 cu referire la Economica.

Proiectul Hambar a fost lansat de Alin Șerban, fost CEO al platformei tazz by eMAG, devenită apoi Wolt România, împreună cu Călin Costinaș, fost deputy CEO al Profi.

Conform surselor citate, platforma funcționează ca un marketplace care conectează direct micii producători locali cu consumatorii din România și din străinătate. Apare posibilitatea ca oamenii să plătească în avans pentru producția unui animal sau a unui pom fructifer, urmând să primească produsele pe parcursul mai multor luni.

„Avem un program de adopții. Și o să vreți să adoptați o oaie și o să primiți brânza de la oaie, respectiv, în timp de șase luni. Adoptați un copac și o să primiți fructele, o să primiți gemuri. O vacă și multe, multe alte lucruri. Un stup. Și toate lucrurile astea o să le facem relativ repede. Sperăm să avem prima adopție de o oaie cel mai târziu în noiembrie. Se face primul test”, a declarat Alin Șerban.

Cum funcţionează ”adopţia”

Programul testat în această toamnă ar urma să se extindă în anul 2026.

„Vrem să dezvoltăm o chestie pentru anul următor cu multe, multe adopții. Adopția o să funcționeze foarte simplu. De exemplu, un cioban are o mie de oi. Vrem să mergem la el, să-i fotografiem 100 de oi, vrem să le dăm un nume și fiecare să-și adopte oaia respectivă și să plătească în avans producția pentru 15 kg de brânză, sau 6 kg, sau 10 kg, sau 12, cât vrea fiecare”, a mai explicat antreprenorul.

După plată, clientul va primi lunar un colet cu produsele aferente adopției. De asemenea, programul pune la dispoziţie şi opţiunea de a oferi o adopţie drept cadou altcuiva.

Producătorii ar urma să-şi listezele produsele în platformă, stabilesc prețurile și cantitățile disponibile, iar comenzile plasate de consumatori ajung direct la ei.

„E marketplace 100%. Asta înseamnă că noi nu avem stocuri, noi nu controlăm prețurile, clienții dau o comandă, comanda ajunge la producătorul local, producătorul local setează prețurile, el ambalează în ambalajele noastre și cheamă curierul pentru național, curierul pentru străinătate, automat, doar apasă pe un buton și practic de acolo direct se livrează în România sau în străinătate”, a mai spus Șerban.