Situația demografică a tinerilor din Moldova a evoluat într-un mod interesant, cu două tendințe distincte. Deși numărul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 23 de ani a scăzut semnificativ în ultimii ani, un număr tot mai mare dintre aceștia își continuă studiile în instituții de învățământ din țară, conform unui raport realizat de economistul Veaceslav Ioniță, scrie Bani.md.

Vestea proastă este că numărul tinerilor din această grupă de vârstă a scăzut de la 254,5 mii în 2015 la doar 146,3 mii în prezent, o reducere de 1,7 ori. Această scădere demografică a ridicat îngrijorări cu privire la viitorul țării, dar vestea bună este că tot mai mulți tineri aleg să-și continue studiile în instituțiile de învățământ din Moldova.

Potrivit lui Ioniță, în 2015, doar 35,8% din tinerii cu vârsta între 18 și 23 de ani urmau cursuri în instituții de învățământ din țară. În prezent, această cifră a crescut semnificativ, ajungând la 45,7%. Acest lucru indică o creștere semnificativă a dorinței tinerilor de a urma o educație superioară.

Există mai mulți factori care contribuie la această tendință pozitivă. Unul dintre acești factori este pandemia din 2020, care a determinat mai mulți tineri să rămână acasă și să își continue studiile în Moldova. De asemenea, interesul general pentru educație a crescut, iar tinerii își recunosc tot mai mult importanța.

Educația în colegii a cunoscut o creștere semnificativă, cu o creștere de 1,6 ori față de 2015. În acel an, doar 6,1% dintre tineri urmau cursurile colegiilor, iar acum ponderea lor a crescut la 9,9%. Școlile profesionale au înregistrat, de asemenea, o creștere de 25% în interesul tinerilor.

Interesul pentru universități a crescut cu 13%, deși acestea au fost întotdeauna o opțiune populară. Cu toate acestea, este îmbucurător faptul că tot mai mulți tineri explorează și alte opțiuni educaționale, în special colegiile.

„Dacă înclinația spre studii ar fi rămas la fel ca în 2015, numărul tinerilor care urmau cursurile instituțiilor de învățământ din Moldova ar fi fost mult mai mic decât este în prezent. Aceste date sugerează că, deși numărul tinerilor scade, dorința lor de a se educa și a se dezvolta profesional este în creștere, ceea ce reprezintă o veste îmbucurătoare pentru viitorul țării”, a conchis economistul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#demografie #Moldova #moldoveni #statistica

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.