Vladislav Kulminski fostul vicepremier pentru Reintegrare, care a demisionat după trei luni de mandat, susține că nu s-a implicat în negocierile cu Gazprom, deoarece, potrivit lui, „acolo și așa erau suficienți oameni care nu aveau pregătirea necesară și să mă implic și eu care nu e domeniul meu – n-avea niciun sens”.

Dânsul a refuzat să de anume, scrie Bani.md.

„În discuțiile problemei cu gazul trebuiau să fie implicați oamenii profesioniști pentru elaborarea unei strategii. (…) Prețul care este acum de peste 1500 USD pentru mia de metri cubi ar fi fost lovitură dură pentru economia Republicii Moldova. Or, de prețul la gaz depinde și situația financiară a populației. Discuțiile puteau fi mult mai profesioniste”, a menționat fostul vicepremier pentru Reintegrare într-o emisiune la RTR Moldova.

În opinia lui Kulminski, problema gazului a fost ignorată de precedentele guvernări o transmiteau viitoarelor guvernări ca o ștafetă. „Mergeau la Moscova și promiteau diferite lucruri”.

„Dacă președintele Maia Sandu lăsa la o parte problema gazului, fără să o facă una prioritară, situația ar fi fost mult mai gravă. Datorită intervențiilor ei problema s-a rezolvat”, a punctat Kulminski.

Chișinăul a trecut în luna octombrie printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

#contract #gaz #Kulminski

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.