BANI.MD Livia Titica: Orice greșeală ne face să fim mai buni. Află povestea producătorului autohton Liro

A început să lucreze la 17 ani, primul job fiind în vânzări. Acum are 24 și lucrează la propria afacere împreună cu familia. Este vorba despre Livia Titica, fondatoarea brandului Liro, producător autohton de prune uscate, nuci și chipsuri de mere. Colega noastră de la bani.md, Dumitriţia Culiuc, a aflat istoria Liro în cadrul emisiunii 10 LEI.

„În primul rând, am început a usca măceș, apoi am început și cu prunele și am început a vinde prin toate satele de alături. Încet, încet am început și livrările în raza orașului până când am căpătat clienții noștri și ne-am gândit de ce să nu fondăm un brand. Am început cu denumirea „Fructe de sezon”, iar acum am făcut rebranding și suntem Liro, ceea ce este o denumire autentică, deosebită, scurtă”, a menționat Livia Titica în cadrul emisiunii 10 LEI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Liro a reușit să cucerească inimile consumatorilor încă de la început. Produsele sunt sănătoase, prunele fiind uscate fără conservanți și fum. La fel și chipsurile de mere, nu conțin zahăr, conservanți, fiind potrivite atât pentru adulți cât și copii. Nu lipsesc nici prunele umplute cu nuci.

Livia Titica recunoaște că a fi antreprenor este o adevărată provocare și este nevoie de muncă și dedicație. În viziunea ei, pentru producătorii autohtoni este important să știe cum să-și vândă marfa și nu doar cum să producă un produs bun.

În prezent este în proces de lansare a produselor pe rafturile supermarketurilor din Republica Moldova și planifică extinderea peste hotare. Un prim pas a fost deja făcut, a participat la un târg în România.

#Liro #Livia Titica #10 lei #interviu #Bani.md

Adoptarea Codului Audiovizualului (CA) în Republica Moldova a fost un moment esențial pentru reglementarea mass-media și întărirea democrației. În centrul acestei inițiative s-a aflat Angela Aramă, jurnalistă de renume și politiciană, care a militat activ pentru libertatea presei și deetatizarea televiziunii naționale. Ea a fost lidera mai multor proteste și greve ale jurnaliștilor din anii 2000, marcând o schimbare crucială în peisajul audiovizual moldovenesc.

Într-un interviu recent acordat jurnalistei Nata Albot, Angela Aramă a dezvăluit că ideea deetatizării presei și creării Codului Audiovizualului a fost a sa, Vladimir Voronin, președintele Republicii Moldova de atunci, dându-i undă verde pentru a fi scris și adoptat. Ea a explicat că presiunile politice și cenzura masivă de la începutul anilor 2000 au făcut necesară o reformă legislativă pentru a proteja independența jurnaliștilor.

Codul Audiovizualului, adoptat în 2006, a fost rezultatul unei munci intense și a numeroase compromisuri politice. Angela Aramă a povestit că a fost nevoită să negocieze cu lideri politici, inclusiv cu Iurie Roșca și Vladimir Voronin, pentru a asigura susținerea proiectului.

Astăzi, Angela Aramă privește cu scepticism evoluția presei din Republica Moldova, subliniind că pericolele cenzurii nu au dispărut complet. Declarațiile sale rămân un memento al eforturilor și sacrificiilor necesare pentru consolidarea democrației și protejarea libertății presei.