Câștig de cauză pentru Republica Moldova la Curtea de Apel din Paris, unde a fost pronunţată hotărârea definitivă de anulare a sentinței tribunalului arbitral ad hoc (Paris, Franța) din 25 octombrie 2013 în cauza SPC Stileks (succesor în drepturi a LLC Komstroy şi LLC Energoalliance (Ucraina)) împotriva Republicii Moldova, anunță ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.

„Curtea a stabilit, în absenţa unei investiţii protejate de Tratatul privind Carta Energiei din 1994, lipsa de competenţă a tribunalului arbitral. Totodată, în afară de obligarea SPC Stileks la plata cheltuielilor de judecată, instanța de apel a mai dispus şi încasarea în favoarea Republicii Moldova a sumei de 250.000 de euro cu titlu de alte cheltuieli”, spune Litvinenco.

Prin sentinţa tribunalului arbitral ad hoc din 25 octombrie 2013, a fost dispusă încasarea din contul Republicii Moldova în beneficiul LLC Energoalliance (în prezent SPC Stileks) a sumei de 592.881.395 de lei şi 540.000 de dolari, informează bani.md. Cauza a avut ca obiect pretinsa neachitare de către Î. S. „Moldtranselectro” a energiei electrice furnizate pe perioada anilor 1999-2000.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

LLC Energoalliance este controlată de Veaceslav Platon, care actualmente se află în Marea Britanie. Acesta este acuzat de implicare în frauda bancară, iar autoritățile vor să-l aducă în fața justiției din țară.

Dosarul Energoalliance a fost inițiat după ce, la sfârșitul anilor ‘90, Moldtranselectro a cumpărat energie electrică din Ucraina prin intermediul unui offshore din Insulele Virgine Britanice, iar în urma livrărilor s-ar fi format o datorie de circa 196 de milioane de lei, fapt negat de autoritățile de la Chișinău.

#dosar #Litvinenco #Moldova #Platon #sentinta

Asociații FLYONE au declanșat o procedură internațională de soluționare a diferendului investițional împotriva autorităților Republicii Moldova. Compania aeriană a confirmat informația pentru BANI.MD, pe fondul conflictului izbucnit după ce autoritățile au dispus schimbarea controlului asupra companiei.

„La această etapă putem confirma că asociații FLYONE au declanșat procedura de soluționare a diferendului investițional, contra autorităților Republicii Moldova, în cadrul unui arbitraj internațional”, se arată în răspunsul FLYONE pentru BANI.MD.

Potrivit informațiilor apărute anterior, pretențiile înaintate statului ar depăși jumătate de miliard de dolari SUA, iar procedura s-ar desfășura în Uniunea Europeană. FLYONE nu a confirmat însă valoarea pretențiilor și nici nu a oferit, deocamdată, detalii despre tribunalul arbitral sau temeiurile concrete ale cererii.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.

La mai puțin de o lună după decizia împotriva FLYONE, Parlamentul a intervenit asupra legislației. Un amendament al deputatului PAS Radu Marian, datat 17 iulie, a eliminat din Legea nr. 174/2021 trimiterea la actul normativ abrogat.

Modificarea a fost atașată unui proiect de lege care viza inițial instalarea sistemelor fotovoltaice, stocarea energiei și reglementările din construcții. Proiectul a fost votat pe 23 iulie, promulgat pe 5 august și publicat în Monitorul Oficial pe 6 august.

În argumentarea amendamentului, Marian menționa explicit necesitatea intervenției „ținând cont de abrogarea Legii securității statului nr. 618/1995, care nu mai produce efecte juridice”.

Noua formulare nu a înlocuit însă simplu vechea referință cu una la Legea nr. 249/2025. Din articol a fost eliminată trimiterea la o definiție legală concretă, iar formularea privind acțiunile care prezintă un „pericol deosebit pentru securitatea statului” a fost înlocuită cu una mai largă, referitoare la „acțiuni sau inacțiuni care prezintă un pericol pentru securitatea statului”.

Ministerul Infrastructurii recunoscuse anterior că decizia în cazul FLYONE făcea trimitere la o lege abrogată, dar a susținut că fundamentarea rămâne valabilă, întrucât noua legislație reglementează același domeniu.

Modificarea legislativă ulterioară nu stabilește însă în mod automat legalitatea deciziei din 22 iunie. Acest aspect urmează să fie tranșat în instanță în raport cu legislația aflată în vigoare la momentul emiterii actului.

Declanșarea procedurii de arbitraj internațional deschide acum un al doilea front în disputa dintre fondatorii FLYONE și statul Republica Moldova.

#autoritati #FLYONE #Republica Moldova