Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

BANI.MD Ministrul Buzu: Lipsa de fonduri pentru plata pensiilor. Statul le plătește din bani pentru securitate

10 Nov. 2023, 13:44
 // Categoria: Societate // Autor:  Victoria Laur
10 Nov. 2023, 13:44 // Societate //  Victoria Laur

Situația financiară în Republica Moldova devine tot mai tensionată, întrucât numărul contribuabililor este aproape egal cu cel al pensionarilor. Anul acesta, deficitul se ridică la aproximativ 6,7 miliarde de lei, reprezentând 32% din totalul necesar pentru acoperirea pensiilor, a avertizat ministrul Muncii, Alexei Buzu.

„Această situație alarmantă implică o presiune suplimentară asupra resurselor statului, care este nevoit să acopere această discrepanță pentru a asigura plata pensiilor. Acești bani, care ar fi trebuit să fie investiți în dezvoltarea țării și securitatea publică, sunt acum direcționați pentru a compensa lipsa de fonduri pentru plata pensiilor”, a punctat Buzu în studioul TV8.

Ministrul a menționat că acest lucru vizează solidarizarea populației. Conform lui, dacă toți cei care sunt în măsură să contribuie ar face acest lucru, bugetul ar fi mai echilibrat, iar pensiile ar putea fi majorate.

În opinia ministrului, declarația reflectă necesitatea unei reforme profunde în sistemul de asigurări sociale, care să încurajeze o contribuție mai activă din partea populației pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung. Prestațiile de asigurări sociale și prestațiile sociale de stat au fost indexate cu 15% începând 1 aprilie, sub rata inflației care a fost 34%. Cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă constituie 2620,62 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!c

Costul indexării pensiilor și altor prestații sociale cu coeficientul de indexare de 15% a constituit peste 3 miliarde lei. Sistemul de pensii din Republica Moldova funcționează în baza schemei sistemului solidar de pensii (Pay As You Go). Angajații moldoveni achită de-a lungul vieții contribuții, pentru ca la sfârșitul perioadei de cotizare să le fie asigurată pensia de la stat.

În Republica Moldova vârsta de pensionare pentru bărbați este de 63 de ani, iar pentru femei – 60 de ani și șase luni. Conform BANI.MD, statisticile arată că în medie, moldovenii nu mai trăiesc suficient pentru a încasa banii opriți de stat pentru pensie și primesc pensie în jur de 10 ani după ce își încetează activitatea.

La începutul lunii octombrie, în Republica Moldova erau 675,6 mii de pensionari, cu 303  mai puține persoane decât acum un an. Potrivit datelor CNAS, majoritatea covârșitoare a pensionarilor (529,4 mii persoane) primesc pensie pentru limită de vârstă (în medie circa 3.680 lei), iar 99,3 mii – pensie de invaliditate (2.446 lei). Cele mai mari pensii – peste 14.631 de lei – le au „anumite categorii de lucrători ai aviației civile” (448 de persoane).

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.