Importurile de produse energetice și electricitate ale Republicii Moldova au crescut în trimestrul III 2025 și au ajuns la 423,88 milioane de dolari SUA, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei în raportul privind Balanța de plăți.

Potrivit BNM, principalul factor care a determinat majorarea importurilor energetice a fost creșterea valorii energiei electrice importate, care aproape s-a triplat comparativ cu trimestrul III 2024 și a ajuns la 121,57 milioane USD. Energia electrică a devenit astfel a doua cea mai importantă componentă a importurilor energetice, după combustibilul diesel, transmite BANI.MD

Datele oficiale arată că importurile de combustibil diesel au totalizat 156,12 milioane USD, reprezentând 36,8% din totalul importurilor de produse energetice, în timp ce benzinele auto au însumat 62,91 milioane USD, în scădere față de anul precedent. Importurile de gaz natural au coborât puternic, cu 58,6%, până la 35,52 milioane USD, pe fondul reducerii volumelor și schimbării structurii de aprovizionare.

În același timp, importurile de cărbune au crescut ușor, până la 4,43 milioane USD, iar cele de păcură au rămas marginale. Categoria „alte produse energetice” a urcat la 43,22 milioane USD, indicând o diversificare a surselor, dar și o presiune suplimentară asupra balanței comerciale.

Creșterea facturii energetice vine într-un context macroeconomic fragil, marcat de adâncirea deficitului comercial și de majorarea datoriei externe, care a ajuns la aproape 59% din PIB în primele nouă luni ale anului 2025, amplificând vulnerabilitatea externă a economiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#carburanti #energie #import

Asociația Producătorilor și Procesatorilor de Culturi Cerealiere și Oleaginoase „Forța Fermierilor” solicită autorităților transparență și explicații detaliate privind acordul referitor la tranzitul mărfurilor ucrainene prin Republica Moldova.

Reacția organizației vine după ce premierul Ucrainei a anunțat că transportul feroviar al mărfurilor ucrainene aflate în tranzit va beneficia de o reducere de 50%, măsură care ar fi intrat în vigoare la 10 august și va fi aplicată până la sfârșitul anului 2026.

Reprezentanții asociației susțin că agricultorii moldoveni sunt interesați ca producția cerealieră și oleaginoasă din Ucraina să fie exportată cât mai rapid, deoarece aceasta influențează prețurile din regiune. Totuși, fermierii afirmă că experiența din anii 2022-2023 îi determină să ceară consultări și măsuri care să protejeze interesele producătorilor autohtoni.

Potrivit organizației, autoritățile nu au prezentat o analiză privind impactul pe care noul regim de tranzit l-ar putea avea asupra exporturilor moldovenești. Fermierii se tem că ar putea apărea un deficit de vagoane și o creștere a costurilor logistice, în condițiile în care o parte importantă a grâului moldovenesc este exportată pe cale feroviară.

De asemenea, asociația atrage atenția asupra riscului apariției unor blocaje la punctele vamale și a unei eventuale crize a transportului rutier.

Un alt motiv de îngrijorare este menținerea regimului liber de import al cerealelor și oleaginoaselor din Ucraina în Republica Moldova, în timp ce România aplică un sistem de licențiere pentru mai multe produse agroalimentare ucrainene.

Reprezentanții „Forța Fermierilor” avertizează că există riscul ca tranzitul să fie transformat în import, ceea ce ar putea afecta prețurile de pe piața internă și ar putea determina România să introducă restricții similare și pentru produsele agricole din Republica Moldova.

Organizația susține că a solicitat în repetate rânduri o întâlnire urgentă cu premierul pentru a discuta despre introducerea licențierii importurilor și despre mecanismul de tranzit al mărfurilor ucrainene, însă, până în prezent, nu a primit un răspuns.

Fermierii avertizează că, în cazul în care solicitările lor vor continua să fie ignorate, își rezervă dreptul de a recurge la toate acțiunile legale pentru a-și apăra interesele.